Prima oară când am auzit de Balcic, citeam într-o revistă despre cea care a fost Regina Maria a României - personalitate covârşitoare a vieţii politice, culturale şi spirituale a ţării noastre, care a jucat un rol decisiv în făurirea României Mari la 1918. Nepoată a Reginei Victoria a Angliei şi a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei, Regina Maria şi-a lăsat o amprentă inconfundabilă în istoria acestui popor pe care l-a iubit enorm şi cu care a ajuns să se identifice în tot ceea ce a făcut. Locurile pe care le-a iubit şi în care a zăbovit în anii vieţii sale, păstrează şi acum un parfum deosebit al sufletului său cu totul minunat.

Anul acesta, la 18 iulie, s-au împlinit 70 de ani de la mutarea la cele veşnice a Reginei Maria a României (†1938). Au fost numeroase manifestările care au comemorat această mare personalitate a românilor. S-au scris şi s-au rostit multe cuvinte elogioase. Şi pe bună dreptate, căci Regina Maria merită respectul şi consideraţia întregului popor român, pentru tot ceea ce Majestatea Sa a făcut din dragoste pentru poporul în fruntea căruia a fost unsă Regină, rol pe care l-a onorat din plin, fiind ca o mamă spirituală a tuturor românilor, mai ales în momentele istorice deosebit de grele.
Cuvintele nu sunt niciodată de-ajuns. Mereu mai rămâne ceva încă nespus… Uneori lucrurile şi locurile mărturisesc mai bine decât oamenii, despre cei care au trecut pe acolo, despre cei ce le-au făurit şi şi-au lăsat o parte din sufletul lor în ctitorii care dăinuie. Sunt locuri care trebuie vizitate mai ales cu sufletul. Ceea ce ochiul vede, trebuie să treacă prin inimă, pentru a înţelege cât mai bine ceea ce ne-au lăsat ca moştenire cei de dinaintea noastră.

Balcicul este un astfel de loc. A fost locul de suflet al Reginei Maria. A lăsat ca testament să-i fie adusă inima aici, după moarte şi aşezată în mica bisericuţă „Stella Maris”, de la malul mării. Nu departe de locul unde stătea pe micul tron de marmură, contemplând în cea mai deplină linişte nesfârşitul mării, soarele apunând printre valuri. Întreg talentul artistic cu care a fost dăruită din plin de Dumnezeu, gustul rafinat pentru frumos, bogăţia sufletului romantic, sensibilitatea extraordinară de care dădea dovadă, toate acestea au izvodit acolo, în micul Oraş Alb de la malul Mării Negre, între nisipurile argintii, o reşedinţă de vis, un mic castel cu turn, o mică bisericuţă – Stella Maris („Steaua Mării”) – şi un parc imens plin de copaci deosebiţi şi grădini suspendate, un adevărat rai al florilor, prin care şi-a plimbat paşii de atâtea ori, bucurându-şi sufletul de o frumuseţe dumnezeiască.

La atâţia ani de la moartea Reginei Maria şi astăzi resimţi prezenţa sa plină de iubire, în acest loc minunat. Prea puţin s-au schimbat în castelul de la Balcic. Şi chiar dacă acest pământ a fost pierdut demult de români (1940), pentru bulgarii şi românii din Balcic, castelul şi grădina au rămas peste timp şi peste istorie ca fiind ale Reginei Maria. Pentru câţiva ani, Balcicul a fost locul unde s-a odihnit inima marii Regine. Chiar dacă a fost mutată în ţară, după cedarea Cadrilaterului, la Balcic au rămas amintirile, locurile, copacii, florile, urma paşilor Reginei, parfumul atâtor întâlniri de seamă, amintirea oamenilor deosebiţi care au trăit sau au trecut pe aici.

Ca vizitator al acestor locuri, te simţi asemeni unui pelerin ce vizitează locuri cu o mare încărcătură religioasă. Totul în jur reflectă atmosfera timpurilor de demult, prezenţa spirituală a marii Regine. Florile au fost răsădite cu grijă, aproape ca şi în vremea sa, când arăta grădinarului priceput de la Balcic modul în care dorea să arate grădina. Iar grădinarul a pus în această operă tot sufletul său, pentru Regina sa. Azi admirăm la Balcic „grădina botanică Sfinţii Constantin şi Elena”. De fapt e grădina reginei Maria! Dacă paşii vă vor purta vreodată prin Balcic, nu ezitaţi să împliniţi această călătorie de suflet, într-un loc care va rămâne cu siguranţă la sufletul dumneavoastră.

Cuvintele nu pot descrie bogăţia de simţăminte pe care le încerci vizitând Castelul Reginei Maria. Cele câteva fotografii pe care le-am pus aici, sunt doar o mică dovadă a celor spuse. Şi un îndemn ca să vizitaţi acest loc minunat!


Capela “Stella Maris” din incinta castelului Reginei Maria din Balcic




[...] acest loc cu totul special, aşa cum este Castelul Reginei Maria de la Balcic (vezi prima parte AICI). Pe lângă grădinile superbe, în care te rătăceşti admirând atâtea flori minunate, [...]
Doamne, cata splendoare si candoare!…Sunt atatea frumuseti in tara noastra, pe care ar trebui sa le pretuim, insa nu are cine sa isi asume acest “risc”… Spun risc pt ca acel cineva care intr-o buna zi va lua “hăţurile” acestei sarcini va trebui sa fie fff bun in ceea ce va trebui sa faca, ca sa poata mentine echilibrul si controlul asupra a tot ceea ce ne înconjoara.
Mayra, imi pare rău sa te corectez, dar Balcicul este acum in Bulgaria. Daca ar fi la noi n-ar mai fi asa superb…