Ne amintim cu drag, în fiecare primăvară, de acel suc răcoritor cu o mireasmă nemaipomenită, care ne încânta în copilărie: socata! Căutam tufele de soc şi culegeam inflorescenţele bogate care-şi cerneau peste noi polenul galben… Şi ce frumos miroseau florile de soc! Şi ce bună era socata pe care o făcea mama…
În spatele grădinii de câţiva ani buni este o tufă mare de soc. Anul acesta a înflorit în acelaşi timp cu salcâmii. Parfum de salcâmi şi parfum de soc! O adevărată beţie de miresme!
Am reusit sa fac socata si, daca a trecut toata, inseamna ca a fost buna, nu-i asa?
Sunt convins că a fost bună socata, dragă A.Dama! Dacă mai faci, poate te vizităm pentru o degustare…virtuală!
Si la noi socul a inflorit odata cu salcamul dar si cu iasomia, bujorii … si regina noptii.
Spre seara era “esenta de parfum” in atmosfera si cu greu intram in casa doar noaptea tarziu.
Acum a inflorit Mana Maicii Domnului si ne incanta.
Cred că ai o grădină de vis, dragă Lia!Cu atâtea minunăţii înmiresmate…. Deja Regina nopţii a înflorit la tine în grădină? Ce frumos!
Regina noptii nu e in gradina. A rasarit singura prin ghivecele de afara, pe langa alte flori. La inceput am crezut ca sunt buruieni si eram sa le smulg…pe toate.
Ce frumos e când aceste “minunăţii” ies singure şi ne încântă cu frumuseţea şi cu parfumul lor. Dumnezeu este cel mai priceput “Grădinar”.