Dacă în timpul zilei nu se remarca prea mult, neavând o frumuseţe „răpitoare”, după lăsarea nopţii o simţi imediat prin parfumul îmbătător, căruia nu-i poţi rezista cu indiferenţă. Acolo unde se găseşte o regina nopţii înflorită, aerul devine o încântare, iar oamenii savurează cu nesaţ parfumul inconfundabil al florilor nopţii. Dacă ar fi fost posibil… aş fi pus aici un strop din acest parfum inegalabil. Nu ne rămâne decât să mergem în cea mai apropiată grădină sau parc în care sunt înflorite reginele nopţii. Dacă nu ştii cum arată… le vei descoperi negreşit!
După ce primăvara ne încântă cu spectacolul ei de miresme şi culoare de la nenumăratele flori care se grăbesc să înfrumuseţeze, care mai de care, lumea aceasta în care trăim, vine rândul verii călduroase să ne ofere frumuseţea florilor specifice acestui anotimp. În grădinile oamenilor, în parcuri, în păduri, pe pajişti, la munte sau la câmpie…sunt atâtea flori cu un colorit plăcut şi miresme îmbătătoare. Le admirăm pur şi simplu, chiar dacă la multe dintre ele nici nu le ştim numele! Dar ce mai contează numele unor flori, în faţa frumuseţii lor? Pur şi simplu le admiri!
În ziua de 15 august 2009, când creştinii comemorau „Adormirea Maicii Domnului”, s-a mutat la cele veşnice compozitorul Florin Bogardo. A plecat spre ceruri la fel de discret cum a şi trăit în această lume. Vor rămâne în urma sa melodiile şi cântecele sale, ca o moştenire de suflet pentru toţi cei care i-au preţuit şi ascultat creaţiile. O adevărată oglindă a unui suflet delicat, a unui om atât de sensibil, apreciat şi iubit de cei care l-au cunoscut sau au lucrat alături de el. Interpreţi de muzică uşoară precum Margareta Pâslaru sau Aurelian Andreescu, au strălucit pe scenele româneşti şi datorită pieselor compuse cu mult talent de Florin Bogardo. Cele mai multe melodii avea să le încredinţeze cântăreţei Stela Enache – cea care avea să-i fie soţie încă din 1972.
Când zorii zilei se arată, frumoasele zorele îşi deschid petalele viu colorate, atât de gingaşe, delicate. Parcă ar vrea să întâmpine razele soarelui cu frumuseţea lor asemeni unui zâmbet. Chiar şi atunci când nu sunt semănate de om pentru a-i înfrumuseţa grădina şi răsar singure…te miri unde… găsesc ele un gard sau un pom de care se agaţă ca nişte liane şi apoi strălucesc în zeci si sute de flori, una mai frumoasă decât cealaltă. E modul lor de a ne bucura sufletul pentru că începem o nouă zi binecuvântată de Dumnezeu!
Lumea lui Alexandru 