Omida

Omida 1Ne-am obişnuit să admirăm mai ales lucrurile măreţe. Adică ceea ce ne impresionează într-un fel sau altul, plecând de la unele amănunte care ne-au atras atenţia. Din când în când ne mai îndurăm să observăm că şi lucrurile mici, modeste, aparent nesemnificative, au frumuseţea lor care poate să ne impresioneze, să ne încânte. Desigur, dacă ştim să privim, să fim atenţi şi la lumea celor mici.

Nu ştiu de unde, într-una din zile, am zărit pe o frunză o mică minunăţie pe care nu aveam cum să nu o remarc. O … omidă de toată frumuseţea, cu totul diferită de omizile obişnuite care terorizau pomii în unele veri călduroase. Era o omidă mare, greoaie, care abia se mişca pe frunza pe care am găsit-o. Din loc în loc, dispuse într-o ordine perfectă, pe tot corpul, se aflau nişte puncte albastre de toată frumuseţea. Iar gura ei, de un roşu aprins, mi s-a părut că…zâmbeşte!

Priviţi-o!

Omida 2

Reclame
Published in: on 18/09/2009 at 11:09 pm  Comments (10)  
Tags: , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://alexandrone.wordpress.com/2009/09/18/omida/trackback/

RSS feed for comments on this post.

10 comentariiLasă un comentariu

  1. Parca e o bijuterie de agrafa numai buna de pus intr-un par de Ileana COsanzeana 😀

    Apreciază

    • Chiar aşa, BlackCat, este o mică „bijuterie”! Aşa ne lasă nouă Tatăl: tot felul de „bijuterii”! Ca să ne bucurăm de ele.

      Apreciază

  2. Este o omida superba si cred ca este cea mai mare de la noi din tara. Este tot mai rara. Eu nu am mai intalnit-o de cand eram mic. Nu stiu cat de mare este cea care ati gasit-o insa sunt foarte mari la maturitate.

    Apreciază

    • Funlw65, Maria, vă mulţumesc pentru informaţii! Eu…pur şi simplu am observat-o şi am fotografiat-o, fără să ştiu ce ar putea să devină această omidă. Mă gândeam şi eu că vreun fluture mare… Ceea ce m-a mirat este că am găsit-o în curtea păsărilor şi… nici o găină nu s-a atins de ea! Nimeni nu i-a făcut vreun rău! Mi s-a părut ieşit din comun. Am luat-o pe acea frunză şi am dus-o în grădină, în iarbă. Chiar aş fi curios să ştiu cam cum ar arăta fluturele în care se transformă această omidă. O omidă frumoasă, trebuie să recunoaştem!

      Apreciază

  3. Daca nu este deranjata si daca scapa si de lacomia vrabiutelor se transforma in pupa unui fluture mare cat palma si colorat in galben si negru.Nu-i cunosc numele exact.

    Apreciază

  4. Posibil sa fie „Coada Randunicii”?

    Apreciază

  5. Da,posibil,ne-ar trebui parerea unui naturalist!

    Apreciază

  6. ..Că soarele se grabeste si la rasarit si la apus si-n toata trecerea lui,m-am impacat.Ca ochii mei nu se mai scalda-ntr-un suras, m-am impacat.M-am impacat cu multe si cu viata mea.Cu un lucru nu m-am impacat.Randunelele, de ce-au plecat?Am aceasta fascinatie de mic copil. Nu le pot atinge, nu le pot mangaia, nu le pot saruta,dar le iubesc. Anul acesta au plecat pe treisprezece septembrie nu inainte de a-mi canta la ora sapte dimineata.Mi-am propus sa-mi notez cand vin si cand pleaca. Imi lasa un gol in suflet dar la gandul ca se duc unde le este lor bine,sunt fericita si eu pt ele.

    Apreciază

  7. As vrea din tot sufletul sa aflu ce nume poarta aceasta omida. Am gasit una asemanatoare in vara anului trecut, si inca una vara asta… aici se vede foarte clar omida… enjoy… http://www.flickr.com/photos/cecilia89/3922566659/

    Apreciază

    • Chiar nu ştiu ce fel de omidă este şi ce fluture minunat o fi ieşind din ea! Eu…doar am admirat-o şi imortalizat-o.
      Mersi pt vizită!

      Apreciază


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: