Prin iarbă

    De câte ori evadăm în mijlocul naturii, simţim cum ne încărcăm de o energie minunată! O putere pe care o primim din partea pământului, din partea florilor şi a plantelor ce ne înconjoară. Ne umplem sufleteşte de bucurie, ne simţim mai puternici, iar frumuseţea din jur ne încântă întreaga fiinţă.

    Mult prea urbani în tabieturi şi reguli de viaţă, ne rupem, puţin câte puţin, de „mama-natură„, până ce ajungem să fim nişte înstrăinaţi în propria noastră lume. Spuneţi: când aţi mers ultima oară prin iarbă, cu picioarele goale? Să simţiţi freamătul viu al pământului şi covorul la fel de viu al ierbii, dar şi mireasma ierbii de un verde crud?

   Un fir de iarbă este o minune dumnezeiască! De te apleci spre el, descoperi taine negrăite ale acestei lumi frumoase. Şi-atâtea floricele care ne încântă cu frumuseţea lor delicată! Şi gâze fără număr, ce zboară de colo-colo. Pe ramuri de copaci, păsărelele cântă. Soarele ne mângâie cu razele-i călduroase.

    Haideţi să ne bucurăm de viaţă şi de frumuseţe!

Atât de mică, dar atât de frumoasă!

Şi ea la fel!

„Covor cu flori”.

Trifoi înflorit.

Published in: on 29/05/2011 at 12:08 am  Comments (8)  
Tags: , , ,