Am zărit într-o curte nişte crini foarte frumoşi. Alt fel de crini decât cei albi, pe care i-am admirat cu ceva timp în urmă, sau decât maiestuoşii imperiali. Dar nici aceştia nu sunt cu nimic mai prejos în frumuseţe decât confraţii lor. Privindu-i, mă minunez de arhitectura lor delicată, de coloritul viu, de modul în care întrupează atâta frumuseţe! Chiar dacă este o frumuseţe…trecătoare…
Împreună!
Privind spre cer!
Reclame
măăăăi, leiţi crinii mei din balcon! 😆 noroc că eu am mai puţini, că îmi dădeai palpitaţii.
ApreciazăApreciază
# Ha, ha! Credeai că am venit să ţi-i „răpesc”? 🙂
Mă bucur că ţi-au plăcut. Sunt tare frumoşi.
ApreciazăApreciază
tare frumosi, alex, delicati si in culori pastelate!
pe cand lanul de floarea soarelui? eu il tot astept 😉
ApreciazăApreciază
# Mă bucur că ţi-au plăcut, dragă Red! Urmează şi lanul de floarea-soarelui, dar încă nu l-am „vânat”! 🙂
Îţi doresc un week-end plăcut!
ApreciazăApreciază
Foarte frumoase florile!
ApreciazăApreciază
# Mersi frumos! Te mai aştept pe aici! 🙂
ApreciazăApreciază
ptiiii, ce incantare! ei cum sa nu-ti mearga bine toata ziua cand te trezesti de dimineata si dai cu ochii de asa minunatii? 🙂
Uikend frumos, Alex, asa ca florile astea!
ApreciazăApreciază
# Tare mă bucur, Georgiana, că ţi-au plăcut. O să mai „culeg” şi altele!
O seară bună! 🙂
ApreciazăApreciază