Grâuşor de iarnă

    Ce poate fi mai frumos, în plină iarnă, la mijloc de decembrie, decât nişte grâu încolţit? Verdele crud al firelor de grâu, ne duce cu gândul la primăvara pe care o aşteptăm, deşi nici n-am intrat bine în „graţiile” iernii.

     De mic copil am învăţat, de la bunici şi părinţi, obiceiurile şi tradiţiile pe care şi dânşii le-au moştenit de la înaintaşii lor. Şi ce frumos este când lanţul acestor moşteniri de suflet nu se rupe, iar datinile merg mai departe, din generaţie în generaţie. De Sfântul Andrei (pe 30 noiembrie), bunica ne punea la fiecare nepot grâu la încolţit în nişte castronele colorate. Şi ce ne mai bucuram când vedeam cum boabele de grâu încolţeau şi înverzeau. În scurtă vreme, în castronelele puse la fereastră, se înălţau adevărate tufe de grâu, până în ziua când bunica ne îndemna să dăm verdeaţa la găini, să se bucure şi ele de acest rod bogat.

    Anul acesta mi-am amintit de obiceiul bunicii şi, în ziua Sfântului Andrei, am pus grâuşor la fereastră. În câteva zile era verde şi frumos, parcă zâmbind în fereastră spre razele soarelui de decembrie. O adevărată binecuvântare a acestui pământ!

Life in pictures – ideea lui Costin Comba.