Căldură mare… arşiţă cumplită…. o vară atât de fierbinte, cum n-am mai pomenit de multă vreme… Căutăm umbra şi răcoarea, chiar dacă este atât de greu să mai găseşti doar un pic de răcoare, când toate în jur parcă sunt puse la cuptor.
Printre crengile unor boscheţi, un paianjen harnic a ţesut o reţea complicată de fire atât de fine, dar totuşi puternice. La marginea ţesăturii, într-un loc liniştit, proprietarul se odihnea la soare, aşteptând vreo gâză mai neatentă să-i pice în…plasă. N-a vrut deloc să-l pozez, ca să nu-i deconspir imaginea fioroasă de mare vânător. I-am fotografiat doar câmpul de vânătoare. Fascinantă „construcţie”, înfăptuită cu multă răbdare şi pricepere. L-am lăsat să-şi vadă liniştit de plajă şi de vânătoarea lui. Pe căldura asta… ce să facă şi el?
Vă doresc să aveţi un sfârşit de săptămână cât mai frumos!
Lumea lui Alexandru 
intr-o plasa intinsa intotdeauna pica cineva 🙂
faine imagini 🙂
ApreciazăApreciază
# Cred că aşa se gândea şi gogonatul de paianjen, aşteptând vreo „pradă” apetisantă! 🙂
O seară frumoasă, Pandhora!
ApreciazăApreciază
De 50 de ani n-a mai fost astfel de arşiţă.
– – –
Nu ştiu de ce dar, mi-e nu-mi plac păianjenii, şerpii, gîndacii, ţinţarii moluştele şa…
Au rolul lor, ştiu, dar…
ApreciazăApreciază
# Da, se pare că de foarte mulţi ani n-a mai fost asemenea arşiţă. Nici eu nu mă dau în vânt după toate lighioanele astea, dar îmi place să le observ. Fiecare cu felul său de viaţă şi cu rolul lor.
O seară cât mai bună, dragă Tiberiu! 🙂
ApreciazăApreciază
Hhmmm! A muncit, nu glumă, Mister Spider!… 🙂
Nu-mi plac deloc păianjenii… Ba mai rău, mi-e frică rău de ei…
Vă doresc un weekend relaxant!
Pupici și îmbrățișări magice micuței Sara! 🙂
ApreciazăApreciază
# Ha, ha, da’ frumos l-ai mai botezat…Mr.Spider! 🙂 Chiar dacă sunt neplăcuţi prin preajma noastră, ei ne scapă de multe gângănii nedorite. Într-o zi am zărit la un colţ de fereastră o pânză de paianjen, în care zăceau multe muşte şi ţânţari. le „savurase” voinicul, mare paznic la fereastră! 😀
O seară frumoasă şi ţie, dragă Sara! Iar de la micuţa Sara, un pupic de bebic!
ApreciazăApreciază
Ce groază îmi e de păianjeni! Chiar și doar de pânza lor! Când o simt întinzându-se pe mine, mă ia cu tremurici,
Și cât sunt ei de mici, iar noi de mari. E absurd, și totuși simțim lucruri absurde. Așa ceva….! 😀
ApreciazăApreciază
# Ai dreptate, căci unii sunt destul de …veninoşi. Dar câte alte vietăţi mici nu ne provoacă teamă şi repulsie, deşi sunt atât de mici. Uite că reuşesc şi ele să ne sperie puţin şi să ne ţină la distanţă.
O seară frumoasă îţi doresc, dragă Cami! 🙂
ApreciazăApreciază
ce bine se pricepe la panze! daca nu el atunci cine? faine magini…:)
ApreciazăApreciază
# Ha, ha! Chiar aşa, Geanina! Este mare specialist în „ţesături”. Mă bucur că ţi-au plăcut pozele.
O seară frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Și mie mi-e cam frică de păianjeni, dar sunt conștientă că, în economia naturii, ei sunt de partea noastră, căci vânează muște, țânțari, insecte care dăunează plantelor.
Admirabilă măiestria cu care își țes pânzele, nu degeaba au inspirat una dintre cele mai frumoase legende grecești.
ApreciazăApreciază
# Mărturisesc că nu cunosc legenda grecească despre paianjeni. Aţi publicat-o cumva pe blog?
Da, aşa este, sunt foarte pricepuţi şi mai ne scapă şi de unele gângănii şi mai neplăcute.
Vă doresc o seară frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Cita migala in construirea lor, pe cit de fine pe atat de rezistente caci sunt foarte elastice si rezista la vanturi moderate.
Imi aduce aminte de un filmulet pentru copii Charlote’s web.
E un film foarte nimerit pentru aceasta dupa-amiaza ploioasa si mohorata!
Duminica minunata iti doresc, draga Alex!
ApreciazăApreciază
# O să caut filmul despre care spuneai. Tot se pregăteşte iar de ploaie afară, deşi speram la soare.
O duminică frumoasă şi ţie, dragă Melly! 🙂
ApreciazăApreciază
Foarte dibaci si harnici sunt paianjenii si complecsi pe deasupara. Sunt si producatori si filatori si adevarati maestrii tesatori, capabili sa produca matase de diferite tipuri. Pacat ca doar ei o utilizeaza.
Foarte frumoasa captura ta, Alex!
O duminica minunata iti doresc, Alex, impreuna cu cei pe care ii iubesti tu, cel mai mult! 🙂
ApreciazăApreciază
# Ha, ha, o adevărată „industrie” textilă! Citeam undeva că firul de paianjen este cel mai rezistent fir din câte se cunosc, mult mai dur decât cablurile de oţel făcute de om, la cât este de subţire, suportă tensiuni incredibile. Foarte interesant de ştiut.
Îţi doresc o seară frumoasă, dragă Ştefania, alături de cei dragi! 🙂
ApreciazăApreciază
o insecta rabdatoare si cu munca laborioasa…dar care ma face sa ma scutur mereu cand ii iau panza pe haine.
o seara frumoasa, tuturor! 🙂
ApreciazăApreciază
# Păi dacă te bagi şi tu peste „proprietatea” altuia! 😀 Ha, ha, glumesc. Aşa facem toţi şi nu-i lăsăm în pace şi tot noi ne plângem că sunt neplăcuţi. Îţi dai seama ce-ar fi, dacă i-am lăsa în voie, prin casele noastre? Phuuuu!
O seară frumoasă şi la voi!
ApreciazăApreciază
Extraordinara lucrare, o panza atat de ampla cred ca n-am vazut niciodata! Bun arhitect si executant in acelasi timp este acel paianjen! Foarte frumoase fotografiile!
O seara buna, Alex!
ApreciazăApreciază
# Dacă-i laşi în voie, prin casă, să vezi atunci ce „arhitecturi” fabuloase reuşesc! 🙂 De nu le mai dai de cap! Cel puţin „gogonatul” pe care am vrut să-l pozez, şi-a făcut de cap afară, în natură, nederanjat de nimeni.
Mă bucur că ţi-au plăcut pozele.
Noapte bună şi ţie! 🙂
ApreciazăApreciază
Ma gandesc ce am putea cosntrui noi oamenii daca am avea asa rabdare cu toti 🙂
ApreciazăApreciază
# Bine ai zis: „dacă”! Dar noi suntem aşa cum ştim şi nu prea luăm aminte şi la „ceilalţi”, din jurul nostru…
ApreciazăApreciază
Natura ne da lectii pe care nu suntem capabil sa le percepem 🙂
ApreciazăApreciază
# Păcat că nu suntem în stare…am avea atâtea de învăţat…
O zi bună îţi doresc, Nexya! 🙂
ApreciazăApreciază