În aceste zile de vară fierbinte, când canicula pare că topeşte totul în jur, căutăm cele mai bune şi răcoroase locuri, unde să ne mai tragem sufletul. Sigur că la munte este cel mai bine, în umbra codrului des, în mijlocul naturii care ne oferă atâta frumuseţe. Dacă ne încumetăm să mergem spre marile înălţimi, adierile vântului de pe culmile semeţe ale munţilor sunt atât de răcoritoare. Iar priveliştea de sus asupra lumii… este minunată. Nu te mai saturi să admiri atâta frumuseţe!
Vă propun o mică vizită la aceste venerabile doamne – Babele din Bucegi. Sunt mai mult decât nişte monumente ale naturii. Siluete fascinante, prezenţe solitare de pe platoul Munţilor Bucegi, unde vânturile cumplite ale iernii mătură tot în calea lor. Numai aceste bătrânici împietrite, se încăpăţânează să reziste în calea vicisitudinilor naturii, la fel ca şi vecinul lor – Sfinxul. În preajma lor, nu poţi să nu te gândeşti la măreţia şi frumuseţea lumii acesteia pe care Creatorul ne-a lăsat-o spre a ne bucura de ea.
Bătrânele Doamne...
Platoul Bucegilor în toată măreţia lui…
Peisaj de o măreţie impresionantă…
Deşi sunt atât de gheboase, sub înaltul cerului par nişte adevărate…coloane spre infinit…
Life in Pictures – ideea lui Costin Comba.
Vă doresc să începeţi o săptămână cât mai bună! 🙂
Lumea lui Alexandru 
mai aproape de cer ,mai departe de oameni…
asa m-am simtit eu acolo…
frumoase fotografii potrivite cuvinte…
ApreciazăApreciază
# Sărut mâna, Pandhora. Tare bine ai zis despre ….depărtarea de oameni. Uneori ne dorim şi această singurătate în liniştea naturii, departe de lumea dezlănţuită.
Mă bucur că ţi-au plăcut pozele. Îţi doresc o seară frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Privelistea si aerul de munte, un adevarat balsam..Ziua buna,Alex! :))
ApreciazăApreciază
# Mulţumesc frumos, nene Viruse! Mă bucur că ţi-au plăcut. Îţi doresc o zi cât mai frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Te salut man!
Frumusetea naturii incanta sufletul !
Deosebite fotografii !
O duminica linistita, îti doresc!
ApreciazăApreciază
# Şi eu te salut, dragă Sorin. Mă bucur că ţi-au plăcut aceste „frânturi” din frumuseţea naturii. Îţi doresc o zi cât mai frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Superbe toate pozele!
Este o încântare sa fie privite!
Seara placuta îti doresc!
ApreciazăApreciază
# Mulţumesc frumos, dragă Iulisa! Asemenea locuri minunate, nu pot să nu-ţi încânte sufletul. Pentru aceasta vi le-am adus aici, cu drag.
Îţi doresc o zi frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Ultimile zile de vara meritau o plimbare pina la Babe!
Frumoase imprejurimi!
Seara placuta Alex!
ApreciazăApreciază
# Mă bucur că ţi-au plăcut „băbuţele”, dragă Melly. Da, mai sunt doar câteva zile din vară, dar sper că vom avea şi o toamnă frumoasă, de care să ne bucurăm din plin.
Îţi doresc o zi minunată! 🙂
ApreciazăApreciază
frumoase imagini! felicitari!
cred ca au trecut ceva ani, multi, de cand nu am mai vizitat frumoasele doamne! dar eu sper sa ajung curand! 😛
seara faina!
ApreciazăApreciază
# Mă bucur că ţi-au plăcut, dragă Geanina. Şi îţi doresc să ajungi să le mai vizitezi, căci este tare frumos acolo, pe culmile Bucegilor.
Să ai o zi frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Bătrânele doamne veșnic tinere, neschimbate pentru toate generațiile care au urcat până la ele. Mi-e dor să mai urc și eu până acolo, poate mai la toamnă.
ApreciazăApreciază
# Vă doresc să ajungeţi, doamna Zina. Nici eu nu le mai văzusem de multă vreme şi tare m-am bucurat de revedere. Ca nişte…vechi cunoştinţe. 🙂 Statornice, pe locul lor, pentru toţi cei care au trecut şi vor mai trece pe acolo….
O zi frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Ce delicat şi elegant eşti cu ele 🙂
ApreciazăApreciază
# Păi sunt nişte doamne venerabile, nu? 🙂
O zi frumoasă, dragă Oana!
ApreciazăApreciază
deosebite pozele, trebuie sa fie un sentiment coplesitor sa te afli ca pe acoperisul lumii, privind in jos la nori si gandind la cat de efemere sunt toate.
batranele doamne imi dau impresia unor ciuperci uriase stand la sfat 🙂
ApreciazăApreciază
# Într-adevăr, este un sentiment minunat să fii acolo, pe „acoperişul” munţilor, scrutând cu privirea dincolo de zări… Uiţi de lume, uiţi de toate deşertăciunile. Iar aceste „stânci” ne arată ce înseamnă să fii cu adevărat…statornic.
Mă bucur că ţi-au plăcut pozele, dragă Anca. Să ai o zi frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
mi-au placut mereu pozele tale,alex,e o placere sa te frunzaresc si sa calatoresc imaginar impreuna cu tine 🙂
ApreciazăApreciază
# Mulţumesc frumos, dragă Anca! Mă bucur că îţi plac pozele mele. Mă străduiesc să „culeg” tot ce-i mai frumos prin jur, pe unde mă preumblu şi eu. Recunosc că am învăţat multe de la voi, prietenii dragi, admirând pozele frumoase de pe blogurile voastre. Iar ideea unei „împreună călătorii” este extraordinară.
Numai bine îţi doresc şi te mai aştept şi la alte „călătorii”! 🙂
ApreciazăApreciază
n-am sa lipsesc, numai bine si voua! 🙂
ApreciazăApreciază
Îmbătrînim noi și ele tot tinere rămîn 🙂 Frumoase fotografii. Un început de săptămînă minunat!
ApreciazăApreciază
# Când le-am văzut prima dată, eram un copil. Au trecut mulţi ani de-atunci, iar ele sunt tot acolo, neschimbate. Şi gata să primească vizita tuturor celor ce vor mai trece prin Bucegi…
O săptămână frumoasă şi ţie! 🙂
ApreciazăApreciază
Frumoase foto! Am urcat si eu pe acolo, acum multi ani. Si nu cu telecabina 🙂
O zi placuta!
ApreciazăApreciază
# Îmi închipui ce frumos a fost să străbaţi cu piciorul tot drumul spre înălţimea acestor munţi minunaţi! Îţi doresc să mai ajungi.
O zi cât mai frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Ah… eu plecam de la munte si tu veneai. Nu-mi vine sa cred. Pe 19 august am plecat din Busteni. Poate data viitoare ni se vor intersecta drumurile. 🙂 Faine de tot imaginile. Nici nu puteau iesi altfel. 🙂
O saptamana excelenta, Alex!
ApreciazăApreciază
# I-auzi, am fost atât de aproape şi n-am ştiut! Lasă că mai sunt ocazii şi poate ne sincronizăm vizitele pe culmile Bucegilor. Mă bucur că ţi-au plăcut pozele.
O noapte frumoasă şi o săptămână cât mai bună, dragă Carmen! 🙂
ApreciazăApreciază