Ne-am obişnuit să admirăm mai ales lucrurile deosebit de frumoase şi uităm să ne aplecăm privirea şi spre lucrurile şi fiinţele mai puţin strălucitoare, dar care întregesc şi ele bogăţia de frumuseţe a lumii. Bunăoară, n-o să auzim niciodată comparaţia: „eşti frumos ca un…măgar!” 😀 Dar asta nu înseamnă că bietul măgăruş nu are şi el frumuseţea şi farmecul său. Cu privirea-i blândă şi smerită, micul urecheat apare cel mai adesea amintit în Cartea Sfântă, în locul trufaşilor cai, renumiţi pentru frumuseţea lor mândră. Pe spatele blândului asin, Domnul Iisus a intrat triumfal în Ierusalim. Ceea ce nu este puţin lucru. Tocmai de aceea, ar fi bine să evităm să denigrăm bietul animal, atunci când îi numim „măgari” pe unii semeni de-ai noştri, mai puţin serioşi.
Înainte de ’89 vedeam mulţi măgăruşi pe drumurile patriei. De câţiva ani, sunt tot mai greu de întâlnit. Prea puţini mai sunt aceia care îşi aleg un măgar ca ajutor pentru muncă. Acum puţin timp în urmă, undeva la mare, am zărit acest simpatic măgăruş. Stătea cuminte, înaintea unui magazin, aşteptându-şi răbdător stăpânul, ocupat cu o bere. Toţi trecătorii se opreau în dreptul său, zâmbind la vederea simpaticului urecheat. Cu răbdare multă, s-a lăsat fotografiat de toţi. În felul său, el a dat tuturor o lecţie de modestie.
Postarea este înscrisă la „Bună dimineaţa Soare!”, pe blogul lui Iulisa.
Lumea lui Alexandru 