Bibilica

DSC04734  V-am tot scris pe aici despre căţeii din ograda părinţilor mei. Neam numeros de lătrăcioşi, la care s-au adăugat în fiecare an noi membri. Atât din „producţia proprie„, cât şi dintr-aceia adoptaţi de pe stradă. O adevărată echipă de paznici de nădejde pentru toată curtea. Vă puteţi închipui cum este când vreo 10 câini (uneori au fost şi mai mulţi!) încep să latre ca la comandă, pe diferite tonalităţi. 🙂

  Meritul deosebit în perpetuarea familiei l-a avut Bibilica  o căţeluşă mică de statură, dar tare prolifică şi devotată misiunii de înmulţire a neamului căţelesc. În fiecare an a avut grijă ca 5-6 căţeluşi să ducă mai departe stirpea cea aleasă. Au fost ani când „recolta” a fost dublă, primăvara şi toamna! Mai rar am văzut la un câine atâta dăruire şi grijă maternă. Făcând o sumară socoteală, în cei 11 ani de viaţă, Bibilica a făcut peste 70 de căţeluşi. Unul mai frumos ca altul. Pe foarte mulţi i-aţi putut admira aici, pe acest blog. Mama mea a avut grijă ca toţi să ajungă pe mâini bune, la oameni care i-au adoptat cu drag, ştiut fiind renumele de „mici şi răi” pentru progeniturile Bibilicăi. Ea însăşi a fost sufletul acestei familii de paznici, căci era cea mai simţitoare dintre câini, lătratul ei subţire răsunând toată noapte prin toate colţurile curţii, pe unde inspecta cu multă grijă şi vrednicie. Ceilalţi, urmându-i îndemnul, îi ţineau isonul, într-un veritabil concert de lătrături. De-asta i-am şi spus Bibilica, pentru că de mică a fost iute şi gălăgioasă, ca şi bibilicile… cu pene. 🙂

DSC04735   Mică de statură, dar foarte iute, cu urechile ei veşnic ridicate, Bibilica şi-a îndeplinit atât de bine misiunea. Cu câteva zile în urmă, şi-a părăsit postul din ograda păsărilor şi a venit la uşa casei, vrând parcă să spună ceva stăpânilor pe care i-a slujit cu devotament atâţia ani. Astăzi de dimineaţă, Bibilica a părăsit această lume. A găsit-o mama, lângă uşa casei, cu urechile ridicate, parcă vrând să ne asigure pe toţi că ne-a păzit casa cu aceeaşi devoţiune, până în ultima clipă a vieţii ei. Am lăcrimat cu toţi, atunci când am aflat vestea morţii Bibilicăi.  Un sufleţel minunat şi bun…

DSC02264

DSC02975

Anunțuri

The URI to TrackBack this entry is: https://alexandrone.wordpress.com/2013/11/19/bibilica/trackback/

RSS feed for comments on this post.

16 comentariiLasă un comentariu

  1. Imi pare sincer rau!!! Draga de ea!
    Va doresc (tie si alor tai) sa gasiti resursele necesare ca sa depasiti aceste momente! :-((

    Apreciază

    • # Multumesc frumos, Vulpita. A fost o catelusa tare buna.

      Apreciază

  2. nimic nu e veșnic…

    Apreciază

    • # Asa este, iar prietenii cei necuvantatori trec mult mai repede prin viata decat oamenii….

      Apreciază

  3. Măcar a avut o viață frumoasă și a murit de bătrânețe. Plus că a lăsat mulți urmași în urma ei.

    Apreciază

    • # Asa este, draga Petru. Cat despre urmasi, parca voia sa ne spuna ca asta este „misiunea” ei pe pamant.
      O noapte cat mai buna!

      Apreciază

  4. Doamne cat m-am intristat!!
    Eu sunt sigura ca exista un Rai al cateilor , ca altfel nu se poate, la cat sunt de buni si credinciosi….

    Apreciază

    • # Eu mai cred si ca nu vom fi despartiti de cei ce ne-au fost ca niste prieteni in timpul vietii, sufletele minunate care ne-au insotit cu dragoste si credinta, pe drumul vietii.
      Numai bine, draga Geanina! 🙂

      Apreciază

  5. Draga de ea, cred ca a fost un minunat sufletel in blanita. Imi pare tare rau dar vine o vreme cand…
    Ma intristeaza faptul ca al meu catelus are noua ani. Nu stiu cati va mai avea norocul sa mai fie alaturi de noi…
    Sa aiba vesnica odihna linistita!

    Apreciază

    • # Multumesc frumos, draga Elly, pentru gandurile tale frumoase. Ne atasam atat de mult de acesti mici prieteni necuvantatori, care ne fac viata mai frumoasa. Si regretam mult plecarea lor din aceasta lume. I-am pastrat in memorie pe toti cateii, pisicile si animalutele pe care le-am avut din copilarie pana acum. Impreuna cu o multime de amintiri frumoase…

      Apreciază

  6. Atata bucurie cand ii avem alaturi, cata tristete cand pleaca! Doar cei care au avut sau au un catel stiu cum e…
    Imi place sa cred ca toate necuvantatoarele care ne-au bucurat in aceasta viata ne asteapta dincolo.

    Apreciază

    • # Şi eu cred la fel, că aceşti minunaţi prieteni ne vor însoţi şi… dincolo. Este greu să ne despărţim de ei aici, după ce ne-au însoţit ani de zile pe drumul vieţii.
      Îţi doresc o zi frumoasă! 🙂

      Apreciază

  7. Uf. Am vazut titlul pe blogroll si – habar n-am de ce! – am tot ezitat sa accesez. Am facut-o abia spre dimineata, miercuri… Si am inghitit in sec! Imi pare tare rau pentru sufletel… Credeam ca o sa fie altfel daca revin mai tarziu aici, dar tot greu este… Am pierdut trei catei de-a lungul timpului… Au murit, si ei, de batranete… N-o sa ma obisnuiesc cu ideea niciodata! Draga de Bibilica! Am tendinta sa intind mana si sa o mangai! Un ghemulet de blana care a adus in lume o multime de vietati mici, ochioase, devotate!
    Ziua frumoasa sa iti fie!

    Apreciază

    • # Iti multumesc din suflet, draga Diana, pentru gandul frumos. Asa este, cine a trait alaturi de astfle de sufletele dragi, stie cel mai bine. Ce frumos ai spus ca a fost un ghemulet de blana. Si sa stii ca era atat de devotata „misiunii” ei de a duce „neamul” mai departe, ingrijind cu toata daruirea de toti puii ei.
      Numai bine iti doresc! 🙂

      Apreciază

  8. M-a emoţionat până la lacrimi, vestea că, Bibilica, nu mai e. Îmi pare aşa rău. O ştiam şi eu de aici de la tine, Alex. Îmi imaginez doar cât de mult va afectat pe voi, pierderea ei. E dureroasă despărtirea de suflete dragi. Bibilica era mai mult decât un câine, un prieten devotat, cum rar se întâlnesc în ziua de astăzi.
    O seară minunată îţi doresc, Alex şi un week-end minunat împreună cu cei pe care îi iubeşti tu cel mai mult! 🙂

    Apreciază

    • # Sarut mana, draga Stefania! Iti multumesc mult pentru gandurile bune. Da, a fost un sufletel minunat, care ne-a bucurat cu prezenta sa si cu devotamentul deosebit. Avem atatea de invatat, chiar si de la animale, caci Dumnezeu ni le-a lasat cu un rost pe lume.
      Iti doresc numai bine si o saptamana frumoasa! 🙂

      Apreciază


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: