Hibernale…

   Iarna a acoperit toate cu veşmântul ei alb de nea,  transformând lumea în care trăim în… ceva de poveste. Locurile pe lângă care treceam fără să remarcăm ceva frumos, sunt acum minunate, tapetate cu zăpada aceasta incredibil de albă. Un gard, o alee, chiar şi o banală conductă de gaze – acum mi se par mult mai interesante. Oricât ar fi de greu mersul prin zăpadă, te opreşti din loc în loc şi priveşti frumuseţea din jur. Şi ne dorim ca lumea să rămână mereu atât de pură, de frumoasă, departe de macularea pe care o aducem noi, oamenii, cu relele noastre…

   Bucuraţi-vă de frumuseţea iernii! 🙂

    Şi ce poate fi mai frumos pe o vreme atât de spectaculoasă, decât să ascultăm minunata muzică a lui Vivaldi – cel care a transpus mai bine decât oricine frumuseţea anotimpurilor în muzica nemuritoare.