Wordless Wednesday (CXCVI)

Pisicimea română!” 🙂

DSC06789

DSC06953

DSC06749

DSC06668

DSC06667

DSC06669

DSC05935

DSC05960“Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.

Vă doresc numai bine!  🙂

Published in: on 28/01/2015 at 12:01 am  Comments (34)  

Demis Roussos

 D. Roussos   Astazi am aflat cu toti vestea trista a plecarii din aceasta lume a unui mare artist – Demis Roussos. O voce unica, inconfundabila, care ne-a bucurat inimile atator generatii cu melodii minunate si versuri frumoase. Dar, cum suntem calatori prin viata, si pentru acest mare cantaret a venit, intr-o zi de iarna, clipa marii plecari din aceasta lume, spre zarile muzicii celeste a vesniciei… Ne vor ramane multe cantece minunate, ca o marturie frumoasa a vietii unui om care a daruit multa frumusete lumii, oamenilor, prin muzica. O viata ca o muzica!

   Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Si… cateva dintre frumoasele sale cantece:

Amurgul zilei

WP_20141219_003   Amurgul unei zile are ceva…. magic în el. După răsăritul vesel al soarelui, în zori de zi, după iureşul amiezei, când grăbim paşii spre treburile noastre, vine apusul zile, când toate se liniştesc ca prin farmec. Mai ales acum, iarna, când ziua se încheie mult mai degrabă decât în restul anului. Iar soarele aruncă o ultimă privire către lume, oferindu-ne acest superb spectacol plin de culoare.

WP_20141219_001Reflexii… – o idee a lui SoriN.

Vă doresc un sfârşit de săptămână frumos, liniştit şi plin de veselie! 🙂

Wordless Wednesday (CXCV)

Sania lui Moş Crăciun!

DSC07123

DSC07091

DSC07092“Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.

Să aveţi o zi de miercuri minunată! 🙂

Reflexiile iernii

DSC07089   Ce frumos am început noul an, cu nămeţi mari şi zăpezi bogate, care au înveşmântat lumea atât de frumos! Numai că, după ce au trecut primele zile din acest an, vremea s-a încălzit incredibil de tare, iar zăpada a început să se topească, devenind o… amintire frumoasă. Dar este abia luna ianuarie şi suntem în plină iarnă, deci ne mai aşteptăm şi la zăpezi, viscole, ger şi… săniuş! 🙂  Las’ să vină! Bucuroşi le-om primi pe toate.

DSC07090

DSC07086

DSC07087

DSC07088Reflexii… – o idee a lui SoriN.

Published in: on 19/01/2015 at 12:24 am  Comments (8)  
Tags:

Semne de belşug

DSC07007   Printre tradiţiile noastre româneşti, moştenite din generaţie în generaţie, este şi aceea de a pune seminţe de grâu la încolţit de sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie), pentru a vedea cât de îmbelşugat va fi anul care vine. Îmi amintesc cu drag de anii copilăriei, când bunica punea la fereastră cutiuţe cu grâu pentru fiecare nepot. Şi ce încântaţi eram când grâul încolţea şi începea să crească verde şi frumos. Ne tot uitam la el, să vedem al cui a crescut mai mult, iar bunica ne privea cu drag cum ciripeam ca nişte vrăbiuţe, pe lângă dânsa. Şi câte lucruri minunate ne mai făcea, iar noi, copiii, eram atât de încântaţi de toate jocurile, poveştile şi surprizele bunicuţei…

   În anul ce tocmai a trecut, am ţinut neapărat să reînnod vechea tradiţie şi am pus la fereastră cutiuţe cu boabe de grâu, aşa cum am pomenit la bunica mea. Şi, la fel ca şi atunci, m-am uitat cu drag şi nerăbdare cum boabele încolţesc şi înverzesc şi cresc văzând cu ochii. În câteva zile, aveam la fereastră o mândreţe de grâu verde!

   Semne bune, de belşug, pentru anul pe care tocmai l-am început! 🙂

DSC06966

DSC06965

DSC06968

DSC07008

Vă doresc să aveţi un an cât mai îmbelşugat, după cum ne-a vestit şi grâul din fereastră 🙂

Wordless Wednesday (CXCIV)

Bucuriile iernii!

DSC07078

DSC07057

DSC07058

DSC07060

WP_20150102_008

WP_20150102_010

WP_20150102_014

Sanius

WP_20150102_022

WP_20150102_032

WP_20150102_035

DSC07031“Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.

Să aveţi parte numai de zile frumoase, dragi prieteni!  🙂

Amintiri de Anul nou

WP_20150102_001   Tare frumos ne-a fost începutul de an! Cu zăpadă din belşug, cu zile insorite. Si cu multe chipuri vesele prin preajma, in acest moment al trecerii dintre ani. Dupa bucuria trecerii intr-un nou an, o plimbare in mijlocul naturii a fost o adevarata binecuvantare. Cateva imagini culese in timpul acestei plimbari prin parcul Chindia, ne descopera frumusetile naturii in acest moment al anului.

WP_20150102_004

WP_20150102_011

WP_20150102_012

WP_20150102_018

WP_20150102_019

WP_20150102_021Un zambet… de zapada!

WP_20150102_024

WP_20150102_025

WP_20150102_026

WP_20150102_030

WP_20150102_031

WP_20150102_029Va doresc o saptamana minunata!

 

Ţuchi

 

Ţuchi    Daţi-mi voie să vi-l prezint pe Ţuchi. El este un important membru al familiei noastre, iar anul acesta, în preajma sărbătorii de Sf. Ion, a împlinit venerabila vârstă de 15 ani! Ceea ce pentru un câine înseamnă destul de mult. Nici nu ne vine să credem că au trecut atâţia ani de când a ajuns în casa părinţilor mei, un ghemotoc mic şi gălbior, cu blăniţă moale şi nişte ochişori minunaţi. Şi ce mai scâncea în braţele fratelui meu, cel care l-a adus în familia noastră, căci încă mai tânjea după mămica lui şi după frăţiori. Mama mea l-a luat în braţe cu mult drag şi primul nume care i-a venit în gând a fost Ţuchi,  şi aşa i-a rămas numele. S-a obişnuit repede cu noua casă şi cu noua familie şi toată lumea l-a îndrăgit imediat. Chiar şi ceilalţi câini din ogradă şi chiar pisicile, căci el a fost mereu un băiat tare paşnic şi drăguţ cu toată lumea. Chiar şi când latră, el dă din coadă a veselie şi n-a muşcat niciodată pe nimeni. Chiar dacă a avut strămoşi pricepţi la vânătoare! Tatăl său – Bibicosul  – era un Teckel arţăgos, gata să „capseze” pe toată lumea, iar mama – Niruţa – era un Cocker frumos, foarte pricepută la vânătoarea de raţe, în Deltă. Din cei doi a ieşit frumosul Ţuchi, un căţel „dilicios” – vorba Sarei. 🙂

DSC04764   În toţi aceşti ani petrecuţi în casa noastră, Ţuchi a fost şi rămâne în continuare, un sufleţel minunat, atât de drăgăstos şi lipicios cu toată lumea, dar mai ales cu membrii familiei. Oricine calcă pragul casei noastre, este întâmpinat în primul rând de către Ţuchi, care aşa ce mai dă din coadă, plin de bucurie, de parcă ar vrea să spună „bun venit!” tuturor musafirilor. Cât despre copii… ce să mai spun? Este topit după cei mici, pe care îi lasă să-i facă orice, fiind mare doritor de mângâieri dar şi de… dulciuri, pe care le primeşte cu bucurie de la micuţii tovarăşi de joacă. În semn de dragoste şi recunoştinţă, tare-i mai place să-i „linguşească” pe mânuţe sau la nas, ceea ce îi amuză teribil pe micuţi. V-am arătat de mai multe ori poze cu el şi cu Sara, care abia aşteaptă, de fiecare dată când vine la bunici, să se joace cu Ţuchi cel „pupăcios”. 🙂 Şi ceilalţi verişori la fel!

DSC06614

HPIM6999   Ţuchi  a avut grijă să lase mulţi urmaşi, căci a fost mare iubăreţ la viaţa lui. Şi majoritatea au semănat cu el! Nu doar în satul părinţilor, ci şi prin satele din jur au ajuns progeniturile lui Ţuchi. Să nu cumva să se piardă stirpea cea aleasă! 🙂

   Ceea ce m-a uimit cel mai tare la acest căţel, a fost empatia sa deosebită. Ţuchi te simte imediat dacă eşti supărat sau dacă te doare ceva. Se apropie uşor şi te priveşte în ochi cu o privire care te unge la suflet. Îşi pune boticul lui pe picioarele tale şi te face să uiţi orice supărare. De câte ori nu m-a făcut el bine, când am venit cu răni sau lovituri de la diferitele treburi, iar el mi-a acordat primul ajutor aşa cum s-a priceput mai bine. De aceea îi ziceam cu drag: doctor Ţuchi! Iar el lătra vesel, bucuros că a fost de folos.

Sara

DSC06796

DSC05585Bucurie!

HPIM7193Cei mai buni prieteni! 🙂

HPIM7530      Multe aş putea să vă povestesc despre dragul de Ţuchi şi promit să o mai fac, căci el nu este doar un câine din curtea noastră, ci un adevărat membru al familiei, nelipsit la toate evenimentele, la care a fost şi el martor. Doar că nu vorbeşte, căci multe ar putea să spună. Acum a ajuns un bătrânel venerabil, dinţii au început să-i cadă, auzul să-i slăbească, dar se ţine tare, parcă vrând să ne asigure că ne va fi mereu alături, cu toată dragostea lui de căţel iubitor. Nici nu pot să-mi închipui casa părintească fără prezenţa lui minunată.

  Pentru că a fost ziua lui… îi spun aici: La mulţi ani, Ţuchi!  🙂

Wordless Wednesday (CXCIII)

Mica Zână a sărbătorilor!

WP_20150102_036

HPIM7918

HPIM7914

HPIM7900

WP_20141231_005

WP_20141231_007

Sara “Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.

Vă doresc un început de an minunat! 🙂