Revedere

     Nici nu ieșisem bine din iarnă (atâta câtă a fost), când Sara m-a întrebat într-una din zile: –Tati, dar noi când mai mergem la mare?  I-am tot explicat că numai la vară vom putea să mergem la mare și să ne bucurăm de vacanța mult dorită. De atunci m-a mai întrebat de câteva ori despre mare. Când în sfârșit am început pregătirile de plecare, cum ne-a auzit vorbind despre mare și bagaje, a început să chiuie de bucurie prin casă. S-a îmbrăcat în costumul de baie și-a pus ochelarii de soare și pălăria și m-a rugat să-i umflu colacul. –Gata? Plecăm? Eu vreau să plecăm chiar acum! Vă dați seama ce mare era nerăbdarea micuței.

   Când am ajuns aproape de țărmul mării, nici nu vă închipuiți ce strigăte de bucurie a putut să scoată buburuza noastră. S-a oprit la balustrada roșie din apropierea plajei și a privit emoționată spre largul mării. În câteva clipe eram pe plajă, iar Sara a încercat imediat apa mării, după care a urmat o baie pe cinste.

   Emoționantă revedere. E clar că micuța noastră va fi mereu îndrăgostită de mare, căci în preajma ei se simte minunat. Mi-am amintit cu emoție de prima ei întâlnire cu marea, când avea doar un an și jumătate (vezi AICI). A fost dragoste la prima vedere! 🙂

Pentru momentul revederii, și-a pregătit cu atenție ținuta!

Bucurie maximă! 🙂

Zâmbet de copil. 🙂

Construind castele de nisip.

–Uraaaa! E minunat la mare! 🙂