Remember

Pe pagina Georgianei am revăzut, după foarte mulţi ani, o piesă muzicală deosebită, de care mă leagă multe amintiri.Numai ce am ascultat-o şi mi-am reamintit toate acele împrejurări în care am ascultat prima data Xanadu cu Olivia Newton John.

Era în toamna anului 1984. Eram un „boboc” timid, proaspăt intrat la liceu. Încă nu mă acomodasem cu noua şcoală, unde exigenţele erau cu mult mai mari decât fusesem obişnuit la generală. Descopeream o lume nouă, colegii din anii mai mari mi se păreau atât de emancipaţi, cu preocupări de care nu ştiusem până atunci. Colegul meu de bancă, m-a invitat într-o seară să mergem la …video în oraş. Era o adevărată nebunie, dacă vă mai aduceţi aminte. Vedeam filme şi muzică bună, numai noutăţi de care nu aveam deloc parte la celebrul TVR, mult prea ocupat cu preaslăvirea Fiului iubit al poporului.

Am plecat împreună spre Casa de cultură unde, la subsol, într-o cameră îngrămădită, se strânseseră mulţi tineri în faţa unei mese pe care trona măreţ un televizor color şi un aparat video. Lucru mare! În aerul acela îmbâcsit, cocoţat pe o masă dintr-un colţ, am auzit şi văzut pentru prima dată Xanadu – un film muzical foarte frumos, cu o coregrafie deosebită. Mi-a rămas întipărit în minte şi l-am revăzut de fiecare dată cu multă plăcere. Deşi au trecut atâţia ani de când a fost făcut, vi-l recomand cu bucurie. Mai jos, am pus melodia cu acelaşi nume, interpretată atât de frumos de Olivia Newton John – cântăreaţă în vogă în acei ani atât de frumoşi..

Poate că o astfel de relatare li se va părea…ciudată celor mai tineri, dar aşa erau acele vremuri. După un timp, celebrele vizionări video au fost interzise, aşa că ne-am mutat pe la unii colegi, pe-acasă, care aveau în dotare acele aparate-minune, la care puteam să vedem multe filme bune. Astăzi, cu tehnica extraordinară pe care o avem la îndemână, poţi vedea filme până şi pe telefonul mobil, dar parcă îmi e dor de acele seri petrecute alături de colegi şi prieteni, extraordinar de frumoase.

Amintiri frumoase…

Numai bine, tuturor!

Published in: on 25/03/2011 at 3:30 pm  Comments (14)  
Tags: , , , , , ,

Galbenă gutuie…

gutuie Sunt unele imagini din copilărie care ne rămân adânc întipărite pentru tot restul vieţii. Frânturi de clipe pline de semnificaţii, chipuri dragi, oameni care nu mai sunt printre noi, dar au rămas în amintirea noastră veşnică, locuri, lucruri, întâmplări…. Le purtăm cu drag în sufletele noastre. Ne amintim de ele cu bucurie. Ne sunt asemeni unor comori nepreţuite şi ne însoţesc oriunde suntem… Ce-am fi noi înşine fără ele?

Amintiri dragi… amintiri scumpe… amintiri nepreţuite…

Îmi amintesc cu nostalgie de bunica mea. Toamna, târziu, la fereastra casei sale apăreau nişte gutui frumoase, galben-strălucitoare. Casa toată se umplea de parfumul minunat al gutuilor. Până la Crăciun ne tot bucuram de gustul şi aroma acelor gutui minunate. „Şi gutui amărui cu puf galben ca de pui….” – spunea bunica, zâmbind cu atâta căldură în suflet, oferindu-ne delicioasele gutui. Şi-apoi mai era şi dulceaţa de gutui! De o culoare auriu-roşiatică, aromată, delicioasă… Şi multe alte bunătăţi se ascundeau în casa bunicii. Plăcerea descoperirii lor era imensă.  Iar bunătatea bunicii le încununa pe toate.

dsc04880

An de an privesc gutuile din grădină cu acelaşi dor în suflet. În chipul lor frumos, tot caut zâmbetul bunicii… Căldura sufletului său…

dsc04882

La fereastra cu gutuie….

dsc05644-gutui1