Încă iarnă…

Cele câteva zile călduroase de săptămâna trecută, aproape că ne convinseseră că iarna e pe sfârşite. Dar nu e chiar aşa. Suntem în luna februarie, iar doamna Iarnă este încă în plină domnie. De dimineaţă mă uitam pe fereastră şi…începuse să ningă. Fulgi răzleţi se iţeau din cer. Gerul din ultimele zile ne-a pus şi el gândurile îndrăzneţe la punct. Prin grădini am zărit şi câţiva ghiocei tare grăbiţi (aşa sunt ei!), dar frigul ne spune că trebuie să mai aşteptăm. Să mai avem puţină răbdare.

Are şi iarna frumuseţea ei. Şi-ar fi păcat să nu o admirăm. Să nu profităm de tot ceea ce ni se oferă. Să preţuim fiecare clipă, colţ de cer, rază de soare, fulg de nea….Să mulţumim Cerului că încă le avem şi le putem vedea.

Minunatul alb al zăpezii!

Covorul de nea aşternut peste grădină. Totul este atât de alb şi de frumos!

Urme pe zăpadă… Şi câteva frunze, uitate prin copaci toamna trecută, zburate de vântul care a aşternut zăpada…

Ţurţuri ca de cristal, la streşinile caselor…

…lucind în soare…

Troianul de pe acoperiş, explorat de o pisică.

Camuflate în zăpadă!

Zăpada depusă în tot felul de forme interesante.

O scară din zăpadă!

Un mic „vestitor” grăbit, adus în casă, la căldură.

Reclame