În lanul de grâu…

După o primăvară capricioasă, cu multe zile ploioase şi vreme urâtă, dar şi cu atâtea zile frumoase şi senine, vara îşi intra cu putere în drepturi! În locul mugurilor, al primelor frunzuliţe, al primelor flori de primăvară şi al păsărilor ce s-au întors „acasă”, începem să ne obişnuim cu semnele verii fierbinţi, cu frumuseţea unui nou anotimp.

În drumurile noastre, oricât de prinşi am fi de treburi, nu putem să nu ne oprim din alergare şi grăbire pentru a admira un strop de frumuseţe, sădit într-un colţ de natură atât de aproape de noi. Aţi observat cât de frumoase sunt lanurile de grâu însângerate de mulţimile de maci delicaţi, de un roşu incredibil? Sau minunatele albăstrele, ca nişte cioburi de cer presărate pe pământ? Te laşi cuprins de imensitatea lanului ce se întinde leneş spre linia orizontului, îmaintezi anevoie printre spicele mlădioase şi zvelte, savurezi mirosul de verdeaţă proaspătă şi miresmele  miilor de flori, admiri cerul nesfârşit de un albastru irezistibil şi te laşi fermecat de ciripitul incredibil al ciocârliilor care se înalţă curajoase spre soare…

O clipă de răgaz, o secundă de încântare şi bucurie sufletească greu de descris în cuvinte… Avem atâta frumuseţe în jur! Cum să nu o admirăm, să nu iubim această splendoare pură?

O mare de spice de grâu! Deşi nu s-au copt…parcă deja miroase a pâine proaspătă!

O albăstrea superbă!

Ce culoare extraordinară!

Superbe margarete…

…şi maci zvelţi de un roşu nemaiîntâlnit!

Tot felul de floricele, una mai frumoasă decât alta!

Iar printre grâu şi maci se înalţă semeţe şi câteva spice de ovăz.

Un cărăbuş plimbăreţ printre spice!

Şi un melc adormit, aninat de un fir de iarbă…

Un buchet de flori de câmp mai frumos decât orice aranjament floral pe care l-am putea cumpăra. Vi-l ofer cu drag!

Şi un colţ din nesfârşitul cerului!