Mănăstirea Sinaia

    În drumurile noastre de zi cu zi, ne răsar în cale, adeseori, locuri care ne rămân la inimă, locuri de suflet unde simţim din plin înălţarea sufletească, liniştea, purificarea de care avem atâta nevoie. Locuri ale lui Dumnezeu, pentru noi, oamenii. Locuri care amintesc de trecutul neamului şi de oameni de seamă care au fost şi care au lăsat astfel de „urme” cu care ne mândrim că le avem.

    Mănăstirea Sinaia este unul dintre aceste locuri. Situată în imediata vecinătate a Castelului Peleş, este o veche ctitorie a familiei Cantacuzino, iar mai târziu a fost şi locul de închinare pentru Regii României. Un loc plin de istorie, de o frumuseţe extraordinară.

Biserica nouă a mănăstirii, ctitorită în sec. al XIX-lea. O adevărată bijuterie a artei arhitecturale româneşti.

    Biserica veche a mănăstirii, ctitorită în secolul al XVII-lea de către marele Spătar Mihail Cantacuzino, în urma unui pelerinaj la Muntele Sinai. Este bine de ştiut că numele mănăstirii Sinaia (şi al localităţii) vine de la vestitul Munte Sfânt Sinai – locul unde Profetul biblic Moise a primit de la Dumnezeu cele 10 porunci – Decalogul. Tot acolo se află şi una dintre cele mai vechi mănăstiri creştine, închinată Sfintei Ecaterina.

Impresionantul portal sculptat în piatră, de la intrarea în biserică.

Picturi de o mare frumuseţe şi complexitate.

Detalii atât de frumoase!

Câtă atenţie la fiecare detaliu.

Curtea interioară a mănăstirii. Flori şi linişte…

Minunat mesaj! O rugăciune pentru toţi cei care trec pe aici.

Mai aproape de Cer!

O fereastră cu formă unică!

Clopotniţa mănăstirii.

Una dintre minunatele lori din curtea mănăstirii. Cu adevărat un loc binecuvântat de Dumnezeu!

Vă doresc tuturor numai bine!