Mica „profesoară”

WP_20150707_005

   Puteţi să credeţi că micuţa noastră Sara dă deja semne de mare „talent pedgogic”? Da, da! Până mai ieri, făcea „lecţii” cu păpuşile dar, nemulţumită de tăcerea încremenită a acestora, şi-a mutat eforturile către… părinţi. Las’ să mai înveţe şi ei câte ceva, nu? Şi cum  tati era cel mai la îndemână, m-am trezit într-o zi că vine cu o cărticică de-a ei şi începe să mă întrebe:

Tati, ştii ce animal este acesta de aici?

– Păi… parcă ar fi o veveriţă, nu?

–  Bravo tati, ai ghicit. Felicitări! Dar acesta ştii ce este?

– Cred că este un… căţel! (desigur, am greşit intenţionat, să văd cum mă corectează).

– Nu tati, nu este căţel, este o vulpe şireată, care fură găini, ca să le mănânce! Ai înţeles? (să vedeţi în poze ce faţă a făcut! 🙂 )

– Aşa? N-am ştiut. Mersi Sara că m-ai învăţat.

– Cu plăcere! Stai că te mai întreb…

   Şi uite aşa se desfăşoară „orele” Sarei. Ceea ce mă uimeşte cu adevărat, este plăcerea şi tenacitatea cu care îşi desfăşoară activitatea „didactică” de fiecare dată. Exact ca la grădiniţă! Binenţeles că imită din plin pe doamna educatoare, de care este foarte încântată şi despre care ne povesteşte de fiecare dată. O doamnă care merită toată admiraţia şi preţuirea, căci face o treabă minunată cu piticii din grupă. Şi uite aşa micuţa noastră creşte, creşte…

WP_20150707_001

–  Nu e bine tati, ai greşit! 

WP_20150707_002

WP_20150707_003

WP_20150707_007

Sara şi una dintre „eleve”!

WP_20150707_008

Să aveţi o zi minunată! 🙂