Citate favorite (76)

m.eminescu

Mihai Eminescu

(n. 15 ianuarie1850 – d.1889)

* * * * *

„Orice „este” are o raţiune de a fi”.

„În om e un şir nesfârşit de oameni”.

„Toate sunt mărginite, durerea nu…”

„Presiunea înjoseşte, pasiunea înalţă”.

„Echilibrul în stat e ca sănătatea în corp”.

„Contrazi-te singur şi vei găsi pace”.

„Egalitatea nu există decât în matematică”.

„Mulţi lucrează, dar puţini gândesc”.

„Contemporanii sunt cei mai răi istorici”.

„Fiecare lucru poartă în sine însuşi măsura sa”.

„Un popor imoral e fizic nesănătos sau degenerat”.

„Lumea-i cum este şi ca dânsa suntem noi”.

„Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi”.

„Nevoia e sofistul cel mai mare de pe pământ”.

„Geniul n-are moarte, dar nici noroc”.

„E în zadar să vorbeşti celui care nu vrea să te asculte”.

„Stejarul nu creşte pretutindenea; buruienile, în tot locul”.

„Timpul e moarte, spaţiul e luptă şi mişcarea e suferinţă”.

„Copilului nu aur, nu mătase, nu viaţă bună, ci iubire îi trebuie”.

„Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nicicând”.

„Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru este demagogia”.

„Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat”.

****

„Dacă poporul român dispare şi rămâne o carte a lui Mihai Eminescu, lumea va şti cine au fost românii”. (Mircea Eliade)

„Eminescu e întruparea literară a conştiinţei româneşti, una şi nedespărţită”. (Nicolae Iorga)

Citate favorite – o idee frumoasă pe blogul doamnei Zinaida. O invitație la lectură.

Reclame

Citate favorite (61)

Ioan-alexandruIoan Alexandru (m. 16 septembrie 2000) – poet, eseist și publicist român.

*****

„Popoarele agrare sunt cele mai trainice în istorie”.

„Câti poeti ai neamului nostru zac în cimitire si nu-i cercetează nimeni?”

„O Europă care nu va fi creştină va fi un nou Turn Babel; o nouă babilonie de criminali şi de oameni nefericiţi strânşi laolaltă”.

„Câti oameni politici, care au crezut că sunt „buricul pământului”, nu le ştie nimeni mormântul?”

„În vremurile de restrişte nu se mai citeşte literatură, se citeşte spiritualitate”.

„Nu murim pentru totdeauna; chiar dacă murim, prin credinţă suntem vii”.

„Desteptați-vă, măi fraților! Faceți dreptatea lui Dumnezeu! Cine încurcă mațele acestui popor care se declară 99% creștin, sărmanul de el, si nu se face nimic pentru el, ca și cum ar fi păgân?”

Patria nu este o adunatură de iarbă si de buruieni si de sentimentalisme, si de mămăligă cu branză si de țuică, s.a.m.d. Patria este exercitiu pentru mântuire.

„Toti care au crezut în Hristos, din istoria omenirii pana astazi, nimanui nu i-a părut rău ca au crezut in El!”

 

Izvorul

Izvorului asemeni sunt si eu
Cutremurat sub stelele de vara
Cu cat e cerul mai fara de vant
Cu-atat launtrurile mele se-nfioara

Nu dinafara-i zvon ce ma framanta
Nici din adancuri nici de sus
O umbra s-a desprins din slava
Icoana ei in mine a apus

Din ce in ce sunt cercuri mai adanci
Si mai departe horele pe ape
S-a desteptat in mine un izvor
Ce nu-l mai pot cuprinde si incape.

Citate favorite – o idee frumoasă pe blogul doamnei Zinaida. O invitație la lectură.

Maestrul Marin Constantin

Sâmbătă, în prima zi a noului an 2011, dirijorul Marin Constantin, fondator al Corului Naţional de Cameră „Madrigal„, s-a stins din viaţă. Reprezentant de seamă al Şcolii muzicale româneşti contemporane, Maestrul Marin Constantin va rămâne în istoria culturii ultimelor decenii drept dirijorul celui mai de seamă cor românesc, apreciat şi recunoscut în lumea întreagă. În 1992, la Paris, Corul „Madrigal”  a fost declarat „bun al patrimoniului universal UNESCO”.

Vor rămâne ca mărturie nenumăratele piese interpretate într-un mod inegalabil, sub bagheta sa, de către Corul Madrigal.Repertoriul corului este vast, de la muzică sacră veche, la piese contemporane. Multe dintre acestea  sunt cântări religioase de o mare sensibilitate, expresie vie a spiritualităţii creştine româneşti.

Despre viaţa marelui dirijor puteţi citi AICI

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cum vom putea uita vreodată minunatele colinde româneşti interpretate într-o manieră inconfundabilă sub bagheta marelui maestru Marin Constantin?