Citate favorite (67)

Regina-MariaRegina Maria a României

(n. 29 octombrie 1875 – d.1938)

*****

„Nu cred că şi-a mai ridicat vreodată o regină glasul ca să spună adevăruri atât de cumplite şi de făţişe, care nu se pot spune decât atunci când priveşti moartea în faţă şi ai de gând să-i ţii piept eroic, fără să clipeşti şi fără să te sinchiseşti de tortura înceată a agoniei”.

„În anii durerii am învăţat să mă rog”.

„Dumnezeu întotdeauna mă ajută când încep să mi se golească mâinile”.

„Nu imi voi lasa tara pentru nimic in lume!”

„Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi odihneşte sufletul”.

„Dacă va fi să murim, măcar să se ştie că nu murim ca nişte neghiobi orbi!”

„Refuz să mă las înfrântă sau să mă simt înfrântă până nu mi s-a smuls şi ultima fărâmă de speranţă”.

„Odată am fost străină pentru aceşti oameni; acum sunt de-a lor, şi, deoarece vin de atât de departe, am fost prin acest lucru mai în măsură de a le vedea calităţile şi defectele”.

„Toată viaţa am fost puternic înzestrată cu darul milei, cea ce a fost la temelia tuturor faptelor mele, ceea ce lămureşte amestecul de putere şi de slăbiciune, ce se războiesc în mine ca două fiinţe vii”.

„Oamenii noştri politici încă nu sunt pregătiţi să se sacrifice pentru cauza comună. Sunt zile când mârşăvia omenească în general, şi a guvernelor şi administraţiilor în particular, mă izbeşte cu o putere copleşitoare şi îmi dă impresia că toate eforturile noastre sunt în van”.

Queen Mary

Citate favorite – o idee frumoasă pe blogul doamnei Zinaida. O invitație la lectură.

Reclame

Grădinile de la Balcic

DSC08358Castelul Reginei Maria de la Balcic este socotit, pe bună dreptate, un adevărat „rai al florilor„. De când ai păşit pe poarta domeniului Castelului de la Balcic, bogăţia de flori şi culori îţi inundă sufletul!

DSC08357O bogăţie de culori te copleşeşte din orice colţ al întinsului domeniu de la Balcic. Pur şi simplu un… spectacol sublim!

DSC08355Fluturii frumos coloraţi zburdă în voie printre atâtea flori superbe!

DSC08356

Frumoasele crăiţe parcă ne vorbesc despre „crăiasa Maria” ce-şi plimba paşii odinioară printre aceste minunăţii atât de frumos colorate…

DSC08362

Grădina cu cactuşi de tot felul… O adevărată „pădure” de cactuşi înfloriţi!

DSC08370

DSC08374

Verbine…

DSC08380

Parcul englezesc…

DSC08405

Şi smochini plini de roade…

DSC08423

Superbi trandafiri ce răspândesc un parfum îmbătător…

DSC08434

Şi tot felul de alte flori ce cresc în cele mai neaşteptate locuri…

DSC08493

DSC08503

Un mic omagiu adus „artizanului” acestor minunate grădini… omul care a ştiut  atât de bine să transpună în fapt dorinţa de frumos a Marii Regine…

DSC08532

O floare de nufăr galben…

DSC08541

Grădina pomilor plângători…

DSC08546

Alee – tunel

DSC08551

Frumoasele dalii…

DSC08567

Şi marea străjuind senină toate aceste frumuseţi pe care nu le poţi uita niciodată… Este de ajuns să vii o singură  dată la Balcic, pentru ca să-ţi doreşti din suflet să mai revii.DSC08407

Merită să mergeţi şi să vizitaţi aceste locuri deosebite în care un om cu suflet deosebit a lăsat posterităţii „urme” ce  vor dăinui peste timp…

Balcic

DSC08382

Am mai scris AICI şi AICI despre Castelul Reginei Maria de la Balcic. Un loc cu totul deosebit, aşa cum şi marea Regină a românilor a fost un om deosebit. În acest loc ce poate fi socotit un veritabil „colţ de rai„, ea a vrut să lase posterităţii ceva din sufletul său. De când păşeşti pe poarta domeniului castelului, simţi că ai pătruns într-un spaţiu magic, încărcat încă de prezenţa Reginei, pe care oamenii locului o alintau cu admiraţie spunându-i… „Sultana„. Era aproape de aceşti oameni, îi asculta, le înţelegea păsurile, problemele. Iar ei nu au uitat-o nici dupa atât de mulţi ani de la trecerea sa la cele veşnice.  A rămas „regina sufletelor” lor.

Dacă ai vizitat  vreodată acest loc,  îţi vei dori fierbinte să revii şi să revezi  acest „spaţiu”  încărcat de energii spirituale  extraordinare.  De fiecare dată vei regăsi  Balcicul şi mai frumos. Fermecător de frumos…

DSC08360

Poarta de la intrarea în domeniul regal de la Balcic.

DSC08379Grădina lui Dumnezeu” – cu adevărat un „rai al florilor

DSC08390Casa vinului” – cu pivniţe în care se găsesc soiuri rare de vinuri pe care vizitatorii le pot degusta şi cumpăra. Multe dintre acestea sunt facute şi azi după reţete din vremea Reginei. Pe sticlele expuse se poate vedea chipul sau numele Reginei Maria.

DSC08401

Cascada – un loc în care în mod sigur îţi opreşti paşii, ascultând susurul apei, cu gândul la trecerea timpului… la faptul că şi Regina asculta cândva acest susur al apei…

DSC08406

Grădina cu trandafiri – plină de frumuseţe şi de miresme îmbătătoare!

DSC08410

„Templul apei” – un edificiu cu izvoare răcoroase…

DSC08416

Capela „Stella Maris” – un loc de reculegere şi rugăciune si locul unde o vreme a odihnit şi inima Reginei Maria, după mutarea sa la cele veşnice. A fost dorinţa sa fierbinte ca inima să-i odihnescă în locul cel mai apropiat de sufletul său….

DSC08445

„Aleea vinului” – străjuită de bolţi de viţă de vie pline de ciorchini îmbietori.

DSC08454

Atelierul de croitorie

DSC08447

Vila „Cuibul liniştit” – reşedinţa Reginei Maria în vremurile când poposea la Balcic.

DSC08505

DSC08513

Trepte în timp…

DSC08522

„Mormântul Reginei Maria” – un „mormânt” simbolic, căci trupul său odihneşte la Curtea de Argeş.

DSC08528

Privire către mare.

DSC08530

O poartă mereu deschisă către cei ce vor să viziteze acest loc minunat…

Castelul Reginei Maria de la Balcic (II)

 Regina Maria a României va rămâne în istoria neamului românesc ca una dintre cele mai de seamă personalităţi, de numele căreia se leagă mari împliniri ale acestei ţări. După căsătoria cu prinţul Ferdinand de Hohenzollern, moştenitor al tronului României, care a avut loc la 29 decembrie 1892, Principesa Maria avea să devenă Regină a României în anul 1914. Deşi rolul femeilor în politică, în acea perioadă, era redus, Regina Maria a fost sfătuitorul cel mai apropiat al Regelui Ferdinand, până în ultima zi a domniei sale (1927). Despre rolul său în politica românească s-au spus şi s-au scris multe. Sunt nenumărate mărturiile celor care au cunoscut-o, au admirat-o şi au preţuit-o pe Regina Maria. Ceea ce va trezi mereu o fascinaţie aparte, sunt acele amănunte legate de viaţa sa particulară, mai puţin cunoscută publicului larg. Din cărţile pe care însăşi le-a scris, aflăm amănunte deosebite, aspecte care relevă un suflet sensibil, o inimă mare, o dragoste enormă pentru această ţară, cu locurile şi oamenii ei.

Regina Maria a fost legată sufleteşte de două locuri: Balcic si Bran, locuri cărora le-a imprimat o amprentă ce se poate vedea şi astăzi. „Balcicul şi Branul sunt casele mele de vis, inima mea”, spunea Regina Maria.  Se spune ca Balcicul l-a descoperit cu ajutorul pistorului Alexandru Satmari, care a insistat ca Regina sa meargă în acea zonă în 1924. Un an mai târziu avea sa înceapă construcţia domeniului regal de la Balcic. An de an, acest loc a fost înfrumuseţat cu construcţii deosebite şi cu celebrele sale grădini, un adevărat rai al florilor. Datorită Reginei, în acea perioadă Balcicul a cunoscut un deosebit avânt urbanistic. Primăria a împroprietărit mulţi artişti care veneau mai ales vara aici, iar aceştia şi-au construit case.

Regina Maria era foarte iubită în Balcic. I se spunea Sultana. Era caldă şi mărinimoasă. Obişnuia să se plimbe prin oraş şi să împartă bani familiilor nevoiaşe. Vila principală a castelului său aducea cu construcţiile musulmane din zonă, având un turn înalt, precum un minaret. Uşor-uşor, mai ales în urma izolării la care a supus-o  fiul său Carol al II-lea, Balcicul a devinit locul său de refugiu şi de suflet. De aceea, în 1933, când şi-a întocmit testamentul, Regina Maria a cerut ca după moartea sa inima să îi fie depusă in micuţa capelă pe care o construise la malul Mării Negre: Stella Maris (Steaua mării), iar trupul să îi fie îngropat la Curtea de Argeş, alături de ceilalţi membri ai Familiei Regale.  Trei ani mai târziu, în 1936, Regina s-a îmbolnăvit. Moare la Sinaia, la 18 iulie 1938, la vârsta de 62 de ani.

Continuăm aici câteva modeste impresii despre acest loc cu totul special, aşa cum este Castelul Reginei Maria de la Balcic (vezi prima parte AICI). Pe lângă grădinile superbe, în care te rătăceşti admirând atâtea flori minunate, răspândite printre zeci de alei şi mulţi copaci, sunt multe clădiri şi locuri ce trebuie admirate:

Capela Stella Maris (Steaua Mării) –  un loc de suflet al Reginei. A ţinut să fie o capelă ortodoxă, din respect deosebit pentru credinţa poporului său. La ea se ajunge trecând printr-o superbă grădină de trandafiri. Se urcă câteva trepte şi se ajunge la mica bisericuţă, ascunsă printre copaci. Undeva pe peretele de piatră care susţine treptele către Capelă, se află unica inscripţie în limba româna păstrată pe întreg domeniul. Este o placă de marmură albă, pe care stă scris, cu litere aproape şterse, faptul că domeniul a fost construit de Regina Maria. Capela este foarte mică, construită din piatră şi pictată în interior. O curte mică, cu o fântână şi câteva pietre funerare pot fi văzute chiar lângă Capelă. Din timpul vieţii, Regina Maria şi-a exprimat dorinţa ca inima sa să fie îngropată aici. Ceea ce s-a şi întâmplat. Inima Mariei a odihnit la Balcic până în anul când această zonă a ţării a fost cedată Bulgariei. Caseta cu inima Reginei a fost mutată la Bran, celălalt loc de suflet al suveranei.

Tronul Reginei Maria – este un fotoliu din marmură, umbrit de un copac, având în dreptul său o măsuţă din piatra. Era un loc preferat al Reginei, multe dintre fotografiile Reginei fiind făcute în acest loc. Era un colţişor special al Reginei, de aici putând fi văzută Marea Neagră în toată spledoarea ei. Piatra din care a fost cioplit tronul este acum lucioasă de la mâinile tuturor celor care au vrut să stea pe acest tron, fie şi numai pentru câteva clipe.

Castelul Reginei Maria – Vila „Cuibul liniştit  este clădirea principală a domeniului. Casa unde locuia Regina atunci când venea la Balcic. Nu este o clădire mare, dar impresionează prin arhitectura originală şi mai ales prin turnul în formă de minaret, care străpunge cerul de un albastru superb. De jur împrejurul clădirii sunt flori frumoase, smochini şi alţi copaci deosebiţi. Pe frontispiciul clădirii se află statuia Reginei Maria, purtând în braţe o corabie. Încăperile „Cuibului liniştit” sunt spaţioase, cu ferestre largi, candelabre impunătoare, şeminee măreţe, multe tablouri, fotografii ale Familiei Regale, mobilier ce aminteşte de acele timpuri deosebite. Scările spre etaj urcă în spirală. Se găsesc şi câteva dintre acuarelele pictate de Regină. A pictat mai ales flori, preferatele fiind crinii si macii. Aici, la castel, Regina a primit de multe ori pe artiştii care veneau în acest loc care a inspirat multe creaţii ale marilor noştri pictori.

Avem datoria de suflet să păstrăm vie memoria celei ce a fost Regina Maria a României. 

Foto: Tablou pictat de Regina Maria

 

Castelul Reginei Maria de la Balcic – „Raiul florilor” (I)

Prima oară când am auzit de Balcic, citeam într-o revistă despre cea care a fost Regina Maria a României personalitate covârşitoare a vieţii politice, culturale şi spirituale a ţării noastre, care a jucat un rol decisiv în făurirea României Mari la 1918. Nepoată a Reginei Victoria a Angliei şi a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei, Regina Maria şi-a lăsat o amprentă inconfundabilă în istoria acestui popor pe care l-a iubit enorm şi cu care a ajuns să se identifice în tot ceea ce a făcut. Locurile pe care le-a iubit şi în care a zăbovit în anii vieţii sale, păstrează şi acum un parfum deosebit al sufletului său cu totul minunat.

Anul acesta, la 18 iulie, s-au împlinit 70 de ani de la mutarea la cele veşnice a Reginei Maria a României (†1938). Au fost numeroase manifestările care au comemorat această mare personalitate a românilor. S-au scris şi s-au rostit multe cuvinte elogioase. Şi pe bună dreptate, căci Regina Maria merită respectul şi consideraţia întregului popor român, pentru tot ceea ce Majestatea Sa a făcut din dragoste pentru poporul în fruntea căruia a fost unsă Regină, rol pe care l-a onorat din plin, fiind ca o mamă spirituală a tuturor românilor, mai ales în momentele istorice deosebit de grele.

Cuvintele nu sunt niciodată de-ajuns. Mereu mai rămâne ceva încă nespus… Uneori lucrurile şi locurile mărturisesc mai bine decât oamenii, despre cei care au trecut pe acolo, despre cei ce le-au făurit şi şi-au lăsat o parte din sufletul lor în ctitorii care dăinuie. Sunt locuri care trebuie vizitate mai ales cu sufletul. Ceea ce ochiul vede, trebuie să treacă prin inimă, pentru a înţelege cât mai bine ceea ce ne-au lăsat ca moştenire cei de dinaintea noastră.

Balcicul este un astfel de loc. A fost locul de suflet al Reginei Maria. A lăsat ca testament să-i fie adusă inima aici, după moarte şi aşezată în mica bisericuţă „Stella Maris”, de la malul mării. Nu departe de locul unde stătea pe micul tron de marmură, contemplând în cea mai deplină linişte nesfârşitul mării, soarele apunând printre valuri. Întreg talentul artistic cu care a fost dăruită din plin de Dumnezeu, gustul rafinat pentru frumos, bogăţia sufletului romantic, sensibilitatea extraordinară de care dădea dovadă, toate acestea au izvodit acolo, în micul Oraş Alb de la malul Mării Negre, între nisipurile argintii, o reşedinţă de vis, un mic castel cu turn, o mică bisericuţă – Stella Maris („Steaua Mării”) – şi un parc imens plin de copaci deosebiţi şi grădini suspendate, un adevărat rai al florilor, prin care şi-a plimbat paşii de atâtea ori, bucurându-şi sufletul de o frumuseţe dumnezeiască.

La atâţia ani de la moartea Reginei Maria şi astăzi resimţi prezenţa sa plină de iubire, în acest loc minunat. Prea puţin s-au schimbat în castelul de la Balcic. Şi chiar dacă acest pământ a fost pierdut demult de români (1940), pentru bulgarii şi românii din Balcic, castelul şi grădina au rămas peste timp şi peste istorie ca fiind ale Reginei Maria. Pentru câţiva ani, Balcicul a fost locul unde s-a odihnit inima marii Regine. Chiar dacă a fost mutată în ţară, după cedarea Cadrilaterului, la Balcic au rămas amintirile, locurile, copacii, florile, urma paşilor Reginei, parfumul atâtor întâlniri de seamă, amintirea oamenilor deosebiţi care au trăit sau au trecut pe aici.

Ca vizitator al acestor locuri, te simţi asemeni unui pelerin ce vizitează locuri cu o mare încărcătură religioasă. Totul în jur reflectă atmosfera timpurilor de demult, prezenţa spirituală a marii Regine. Florile au fost răsădite cu grijă, aproape ca şi în vremea sa, când arăta grădinarului priceput de la Balcic modul în care dorea să arate grădina. Iar grădinarul a pus în această operă tot sufletul său, pentru Regina sa. Azi admirăm la Balcic „grădina botanică Sfinţii Constantin şi Elena”. De fapt e grădina reginei Maria! Dacă paşii vă vor purta vreodată prin Balcic, nu ezitaţi să împliniţi această călătorie de suflet, într-un loc care va rămâne cu siguranţă la sufletul dumneavoastră.

Cuvintele nu pot descrie bogăţia de simţăminte pe care le încerci vizitând Castelul Reginei Maria. Cele câteva fotografii pe care le-am pus aici, sunt doar o mică dovadă a celor spuse. Şi un îndemn ca să vizitaţi acest loc minunat!

Capela “Stella Maris” din incinta castelului Reginei Maria din Balcic