Bucurie!
Miercurea fără cuvinte” a început la Carmen și continuă aici pe pagina lui Călin.
Vă doresc o zi de 1 iunie minunată! La mulți ani tuturor copiilor și celor cu suflet de copil! 🙂
Wordless Wednesday (CCXLII)
În așteptarea lui Moș Crăciun!
“Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Vă doresc o zi de miercuri minunată! 🙂
La plimbare
Deşi am ajuns la jumătatea lunii decembrie, vremea de afară continuă să ne surprindă. În locul nămeţilor şi gerului pe care le aşteptam mai ales acum, în prag de Sărbători, am avut parte de o vreme incredibil de ploioasă şi… tomnatică. Iar în ultimele zile, când soarele s-a îndurat să ne arate zâmbetul său după multă vreme, afară s-a încălzit incredibil de tare pentru ultimele zile din acest an. Nici nu pare că ne pregătim de Crăciun!
O astfel de zi însorită şi călduroasă am avut în această duminică. Cum în ultimele săptămâni, reci şi ploioase, am stat mai mult prin casă, când am văzut ce vreme frumoasă este afară şi ce mult ne îmbie să ieşim din casă, am plecat bucuroşi la o plimbare prin parc.
Ce mult îmi place să trec de fiecare dată pe lângă pâlcul acesta de mesteceni tineri, albi şi strălucitori!
Turnul Chindiei în lumina soarelui de decembrie.
Aleile liniştite, ce ne aşteaptă de fiecare dată…
Şi mica noastră prinţesă zâmbitoare, tare bucuroasă că am ieşit la plimbare! 🙂
Inspectând căsuţele piticilor amenajate în parc pentru apropiatele Sărbători. Sunt aşa de frumos colorate, iar celor mici le plac culorile acestea intense.
– Nu-i aşa că semăn şi eu cu un pitic din poveste? 🙂
La locul de joacă este cel mai bine!
– Cam nărăvaş căluţul ăsta! 🙂
Un cer incredibil de senin!
Prin iarba asta verde, de parcă ar fi primăvara, au răsărit o mulţime de muşuroaie de cârtiţe. Probabil că au ieşit şi ele la soare! 🙂
O frunză în razele soarelui…
– Eu merg acasă, căci am obosit de-atâta joacă şi plimbare!
A fost o zi minunată!
Vă doresc o nouă săptămână cât mai frumoasă! 🙂
Singurătate…
S-au dus zilele însorite şi vesele, care ne îmbiau la plimbări lungi, în mijlocul naturii… Ne-am bucurat de o toamnă lungă şi frumoasă, dar iată ce repede ne îndreptăm cu paşi hotărâţi spre sfârşitul ei şi spre finalul încă unui an din viaţa noastră… Afară s-a răcorit din ce în ce mai tare, iar soarele este tare scump la vedere, printre atâţia nori plângători. Şi, dacă totuşi continuăm plimbările noastre pe afară, avem parte de o atmosferă mohorâtă, melancolică, ceţoasă, ce ne predispune la meditaţie… Este atâta singurătate în jur…
Şi părculeţul este pustiu… Astă vară, pe aici tropăiau zeci de copii gălăgioşi şi veseli, de răsuna tot cartierul. Acum…. au fugit toţi în casele lor, la căldură…
Doar eu şi Sara mai rătăcim pe aici, căci legănelul este absolut indispensabil la vârsta asta. Uneori am venit pe aici chiar şi când afară ploua! Măcar o repriză mică de legănat, înainte de a ne retrage în casă, la joaca cu păpuşile. Se vede bine veselia şi mulţumirea Sarei! 🙂
– Uraaaaa! Ce mare am crescut!
Ia priviţi ce brumă am zărit într-o dimineaţă, pe maşină!
Să aveţi un sfârşit de săptămână cât mai frumos! 🙂
O plimbare minunată!
Chiar dacă Parcul Chindia, din oraşul nostru, nu este aşa de aproape de noi, mergem cu drag acolo, de câte ori avem ocazia şi mai ales timp pentru o plimbare relaxantă, într-un loc atât de frumos. Iar pentru o micuţă plimbăreaţă, dornică să descopere multe lucruri şi locuri noi, cu atât mai mult este bucuroasă de o aşa plimbare. Aşa că, zilele trecute, am fost de câteva ori prin parcul cel mare, unde am petrecut ore frumoase şi relaxante. Lacul, aleile, copacii şi atâtea floricele, locul de joacă pentru copii, dar şi ruinele Cetăţii domneşti din apropiere, Turnul Chindiei – sunt tot atâtea motive pentru care am avut parte de o plimbare minunată!
– Vă ofer o floricică mică! 🙂
– Pe care să o aleg oare?
– Ce multe şi frumoase sunt!
– Tati, le culegem pe toate?
– Mă duc să caut şi pe aici floricele!
– Am obosit, hai să ne odihnim pe bancă!
– Aha, deci acesta este un lac! 🙂
– Unde e mai bine, decât cu copiii, la joacă?
– Îmi place să merg pe aici!
– Am găsit un gândăcel în iarbă! 🙂
– Gândăcelul ăsta era să intre în nasul meu!
– Hai să mergem şi pe acolo!
– Nu-i aşa că mai venim pe aici?
– Pe aici parcă am mai trecut!
– Am obosit, dar mi-a plăcut plimbarea! 🙂
ღ Bună dimineata soare ღ – o idee de la Iulisa. Vă doresc un început de săptămână minunat! 🙂
La joacă!
Pentru că afară este frig şi plouă, ca într-o veritabilă zi de… toamnă târzie, ceea ce ne obligă să stăm mai mult prin casă, vă invit la joacă! În zilele ce au trecut, atât de însorite şi frumoase, parcurile şi locurile de joacă au fost pline de copii, atât de dornici de zbenguială şi veselie. Binenţeles că Sara nu putea să lipsească de la aşa ceva. Chiar dacă este la vârsta jocurilor simple, ca pentru copiii care abia au trecut de doi anişori, joaca celor mari este întotdeauna fascinantă, aşa că s-a dus cu îndrăzneală şi curiozitate la toţi copiii mai mari din parc. Un ghemotoc vesel şi zâmbitor, printre copii mai răsăriţi ca statură, dar la fel de dornici de joc şi voie bună.
De aceea socotim copilăria, pe bună dreptate, cea mai frumoasă etapă a vieţii omului!
– Staţi aşa că vă prind din urmă!
– Să vă povestesc ce-am visat azi noapte! 🙂
– Hei, pe mine nu mă luaţi acolo, în copac?
– Las’ că mă fac eu mare şi mă urc şi mai sus decât voi!
– Mă duc la fotbal! Rămâneţi voi în copac!
– Fetiţa asta are… roţi la picioare! Stai s-o prind!
– Vreau să văd şi eu cum stă treaba cu roţile astea!
– Nu ţi-am zis că pot şi eu? Vezi?
– Acum mă joc cu tati de-a avionul! 🙂
– Să culeg şi o păpădie! Îmi plac tare mult!
– Poate îmi fac coroniţă!
– Mmmm! Ce frumos miroase!
Vă dorim o duminică minunată! 🙂
Wordless Wednesday (CLIII)
Trecut, prezent şi viitor, la Turnul Chindiei…
Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen. Să aveţi o zi de miercuri minunată! 🙂
