România te iubesc!

De Ziua noastră Naţională, îndrept un gând sincer către toţi românii noştri şi către ţara noastră dragă.

Chiar dacă vremurile nu sunt dintre cele mai bune…

Chiar dacă greutăţile şi nemulţumirile apasă pe cei mai mulţi…

Chiar dacă realităţile întâlnite la tot pasul nu sunt dintre cele mai mulţumitoare…

Chiar dacă mai sunt încă foarte multe de făcut şi de îndreptat în ţara noastră…

Chiar dacă sunt atâtea motive pentru care nu ne prea putem mândri în lume că suntem români…

Chiar dacă avem atâtea lucruri de spus şi nu dintre cele mai călduroase….

Chiar dacă….

Dincolo de toate acestea, să nu uităm că suntem români! Iar aceasta nu înseamnă doar un simplu nume, o simplă etichetă, ci chiar identitatea noastră! A rânduit Dumnezeu pentru fiecare dintre noi să aparţinem acestui neam, acestui pământ, acestei ţări. Iar această apartenenţă ne defineşte ca oameni, ne dă un fel al nostru de a fi. Oriunde am trăi, oriunde ne-am preumbla, prin orice colţ al lumii ne-am stabili, rămânem tot români! Purtăm în noi, în adâncul fiinţei noastre, această identitate. Ce bine ar fi, dacă am şti mereu să facem din ea şi un motiv de reală mândrie! Şi de admiraţie din partea celorlalţi…

Suntem români şi aceasta este ziua noastră! O zi în care se cuvine să ne amintim cu adevărat cine suntem, care ne sunt rădăcinile, din cine ne tragem, care ne este istoria, oamenii de seamă şi faptele lor măreţe, dar şi greşelile pe care nu mai trebuie să le repetăm. Să ne amintim că suntem datori faţă de ţara şi faţă de neamul nostru, să le iubim, să le respectăm, să le ridicăm prin faptele noastre şi să le apărăm. Nu sunt doar …cuvinte mari, care doar sună bine. Sunt realităţi pe care prea lesne le uităm sau le nesocotim, iar asta se vede! Spre deosebire de înaintaşii de la 1918, cei care într-o zi friguroasă de 1 Decembrie 1918 înfăptuiau Marea Unire – un vis de veacuri al românilor – noi, cei de azi, nu mai vorbim deloc despre patriotism. Ni se pare chiar un cuvânt perimat! Dar este oare ceva perimat să-ţi iubeşti ţara? Să îţi iubeşti semenii de-aceeaşi limbă, neam şi credinţă? Şi chiar dacă nu trebuie neapărat să rostim aceste simţăminte, important este să o facem mai ales prin faptele care dovedesc într-adevăr iubirea de ţară. Să fim mai buni, mai corecţi, mai cinstiţi, mai harnici, mai responsabili, mai….oameni! Pentru că aşa este cel mai bine să fim şi pentru că ne iubim ţara şi-i dorim tot ce este mai bun! Ne dorim de fapt nouă înşine….

La mulţi ani România! La mulţi ani tuturor românilor!

La mulţi ani România!

La mulţi ani România! La mulţi ani tuturor românilor, de aici şi de pretutindeni!

Bunul Dumnezeu să hărăzească tot ce e mai bun şi fiilor Săi din neamul şi pământul românesc!

Gânduri pentru Ţara mea

Acolo unde-s nalţi stejari
Şi cât stejarii nalţi îmi cresc
Flăcăi cu piepturile tari,
Ce moartea-n faţă o privesc;

Acolo, unde-s stânci şi munţi,
Şi ca şi munţii nu clintesc
Voinicii cei cu peri cărunţi
În dor de ţară strămoşesc;

Şi unde dorul de moşie
Întotdeauna drept a stat
Şi bărbăteasca vitejie
A-mpodobit orice bărbat;

Acolo este ţara mea,
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

Acolo unde întâlneşti
Cât ţine ţara-n lung şi-n lat
Bătrâne urme vitejeşti
Şi osul celor ce-au luptat;

Şi unde vezi mii de mormane
Sub care-adânc s-au îngropat
Mulţime de oştiri duşmane,
Ce cu robia ne-au cercat;

Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

de Ioan Neniţescu

 

Published in: on 01/12/2008 at 7:25 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , ,