Cântec pentru România!

   Pentru că e Ziua Unirii, m-am gândit să lăsăm acordurile muzicale să exprime mai bine ceea ce simțim fiecare pentru țara noastră. Enescu, Porumbescu, Zamfir – au surprins atât de bine sufletul românesc în melodii nemuritoare!

   La mulți ani, România! La mulți ani, tuturor românilor!

Reclame

Ziua Unirii

În fiecare an, pe 24 ianuarie, ne amintim de Unirea înfăptuită la 1859, moment crucial pentru acest popor, când Moldova şi Ţara Românească au ales să fie împreună o singură ţară. Peste 59 de ani şi celelalte provincii româneşti aveau să se alăture, întregind un vis de unitate pentru o naţiune întreagă. Cu toţi am învăţat la şcoală, la orele de istorie, cum s-au desfăşurat aceste evenimente memorabile şi cât de greu s-a trecut peste atât de mulţi ani de dezbinare şi învrăjbire. Unire în cuget şi simţiri – iată un ideal atât de greu de împlinit. Iar istoria românilor ne arată că doar în puţine momente fiii acestui pământ au realizat acea coeziune spirituală pe care o numim atât de frumos Unire. Şi câtă nevoie este de această unire! Mai ales în clipele grele, în momentele de cumpănă, în care tocmai solidaritatea, coeziunea gândurilor, aspiraţiilor, simţămintelor, idealurilor, poate să dea forţă unui popor.

drapelul-romaniei

Vorbim despre Unire cu emfază, înşirând cuvinte răsunătoare. Încercăm stângaci să înjeghebăm o hora unirii care numai unire şi armonie nu exprimă. Privim spre steagul ţării, ţinând mâna la piept ca nişte adevăraţi patrioţi, dar ne întoarcem repede la frământările noastre meschine, la dezbinările, împărţirile, orgoliile mărunte de zi cu zi. Şi asta ar trebui să ne facă să recunoaştem, cu mâhnire, cât de departe suntem de dragostea de ţară, de valorile naţionale, de credinţă, de semenii noştri… de tot! Chiar şi de noi înşine. Căci ceea ce ne caracterizează din plin în aceste vremuri este tocmai… neunirea.

În aceste zile auzim atât de mult vorbindu-se despre criză. O criză ce se reflectă la toate nivelurile. Dar care, în esenţă, este o criză spirituală profundă a întregii umanităţi, care s-a cronicizat în toate aspectele existenţei noastre. Citind sau fredonând versurile Horei Unirii, realizăm cât de departe suntem de cele spuse acolo. Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la ceea ce generaţiile dinainte au reuşit să facă!

„Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Sa-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară duşmanii din ţară!
Între noi sa nu mai fie
Decât flori şi armonie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Şi la viată cu unire
Şi la moarte cu-nfrăţire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere
Unde-s doi puterea creste
Si duşmanul nu sporeşte!

Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură si de-o samă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o faimă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire
Sa-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţeasca
Pe câmpia româneasca!

24 ianuarie 1857

hora-unirii

Published in: on 24/01/2009 at 2:23 pm  Comments (2)  
Tags: , , ,