A împlinit venerabila vârstă de 38 de ani. Ceea ce, pentru o maşină înseamnă mult. De vreo doi ani este trasă definitiv pe dreapta, încheindu-şi misiunea pe care şi-a împlinit-o cu succes atâţia ani. A trecut prin multe schimbări şi nu mai seamănă deloc cu frumoasa… verde-albăstrui care a intrat prin 1975 pe poarta curţii noastre. Era o apariţie superbă pentru acei ani cu maşini puţine pe şoselele româneşti. Ne-a purtat cu grijă pe toate meleagurile patriei, văzând împreună multe locuri minunate. Nu a avut niciun incident, slavă Domnului! Cât despre muncă… a fost folosită la atâtea treburi şi munci grele, mai ceva ca un camion! Prin anii ’90 a trecut printr-un facelift consistent, atunci devenind roşie ca focul. A mers foarte bine, iar originea sa franţuzească s-a văzut în tot aceşti ani căci, fiind dintre primele serii de maşini Dacia, avea multe componente din ţara-mamă, inclusiv motorul. Tata era tare mândru de franţuzoaica lui pe care a botezat-o româneşte… Mariţa! Când mai avea probleme cu pornitul, pe vreme rece, îi adresa îndemnuri vesele: „- Hai Mariţa!” Şi ea pornea de fiecare dată.
A fost o maşină bună. Tata nu s-a îndurat să renunţe la ea nici după ce în curte a sosit o surată mai tânără, mai arătoasă şi mai performantă. Pentru treburi, tot Mariţa era cea mai bună. Până când bătrâneţea şi-a spus cuvântul şi a trebuit scoasă la pensie. A rămas în faţa porţii, iarba a crescut pe lângă ea, iar maidanezii de la poartă şi-au găsit adăpost la umbra ei. Faimosul şi mult trâmbiţatul „program- rabla” nu a avut loc şi pentru venerabila roşcată, care a rămas tot la poartă, aşteptând… o dată viitoare. Mai glumea tata zicând că o păstrează ca să pună… cloşti în ea! 🙂 Deocamdată se bucură de ea căţeii de la stradă.
Ne vom aminti mereu de buna noastră maşină Mariţa! Pentru mine înseamnă amintirea tuturor clipelor frumoase din copilărie şi adolescenţă. 🙂
PS. Am găsit pe internet o fotografie care seamănă cu imaginea de la început a Mariței. Cum spuneam mai sus, a fost ”cosmetizată” cu ani în urmă. Cam așa arăta la început:
Lasă un comentariu