În ultimii ani, ne-au părăsit pe rând atât de mulți mari artiști ai scenei românești, oameni minunați, care ne-au încântat sufletul cu arta lor. Ne întrebăm, pe bună dreptate, cine va putea să se mai ridice la valoarea acestor titani ai scenei românești? Oameni pentru care trecerea timpului nu le-a afectat valoarea, dimpotrivă. Sperăm ca toți cei care vin din urmă, noile generații, să fi învățat de la maeștrii lor, tot ceea ce era de învățat și prețuit: dragostea pentru arta lor, respectul deosebit față de public, dăruirea cu care își încântau de fiecare dată spectatorii și mai ales bucuria cu care ardeau pe scenă, reușind să transmită cele mai frumoase sentimente celor pentru care înterpretau atât de frumos.
Zilele acestea ne-a mai părăsit un mare artist – Mihai Constantinescu. Un cântăreț atât de tonic, care a încântat generații întregi de români, de la copii și până la oameni în vârstă. Cine nu i-a fredonat melodiile sale vesele: „O lume minunată”, „Sus în deal e o casă”, „Maria”, „Vitezomanul Gică” sau „Iubiți și câinii vagabonzi”? Și încă multe altele…. De numele său mă leagă niște amintiri foarte dragi. Eram copil, de doar câțiva anișori. Părinții mei mi-au făcut o mare bucurie, cumpărându-mi o mică chitară de jucărie, cu corzi din plastic, la care zdrăngăneam cu voioșie, așteptând aplauzele și încurajările frenetice ale tuturor membrilor familiei. Iar melodia mea preferată era un cântec, pe atunci la modă, pe care îl auzisem la televizor: „O porumbiță, cât o bobiță…”, interpretat de… Mihai Constantinescu. Atât de mult mi-a plăcut acel cântec, încât îl cântam de zeci de ori în fiecare zi, până îi exasperam pe cei ai casei, care ar fi vrut să asculte și alte cântece. Și azi mai îmi vine în memorie acel refren vesel, care mă face să îmi amintesc de acei ani minunați ai copilăriei, de părinți, de bunici, de frați, de toți cei dragi… Nu degeaba ne spunea atât de frumos marele artist Mihai Constantinescu despre vârsta copilăriei că este…. „O lume minunată, în care veți găsi numai copii….” Și câte alte melodii frumoase, sensibile. Un om minunat care a iubit frumosul și care a adus numai bucurii în sufletele ascultătorilor săi.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Mihai Constantinescu (1946 – 29 octombrie 2019)
Lumea lui Alexandru 
Lasă un comentariu