La Muzeul Agriculturii (VI)

    Am păstrat mai la urmă, pentru această „călătorie” la Muzeului Agriculturii din România, câteva dintre exponatele mai… aparte, care nu par a avea vreo legătură cu agricultura, dar care sunt obiecte ce au făcut parte din viaţa oamenilor de odinioară şi care au marcat o schimbare a stilului de viaţă tradiţional, rustic. De la uneltele simple ale ţăranului român, cele de care s-a folosit de-a lungul sutelor de ani, oamenii au ajuns şi la ustensile mai avansate – semn al dezvoltării tehnologice a acestei lumi, o dezvoltare care transformă în continuare atât de mult stilul nostru de viaţă.

    Într-unul dintre saloanele muzeului, sunt expuse o mulţime de maşini de cusut, unele chiar foarte vechi, dar care au fost bine conservate şi chiar mai sunt în stare de funcţionare! De la cusutul tradiţional cu acul, maşina de cusut a însemnat o adevărată „revoluţie”!

Celebrele maşini de cusut Singer. Deşi sunt atât de „bătrâne”, calitatea lor rămâne  una de top chiar şi acum.

Tradiţional şi modern!

Modele diferite, reunite laolaltă în acest muzeu.

O mică maşină de cusut….portabilă, numai bună de folosit în călătorii.

Efigia preşedintelui Companiei Singer de la începutul secolului trecut.

Faimoasele maşini de călcat, care erau încălzite cu …jar!

Poate nu o să credeţi, dar acest „modern” fier de călcat avea şi rezervor de apă pentru abur, pentru a asigura o călcare mai uşoară a rufelor!

Am găsit aici şi un impozant aparat foto pentru faimoasele studiouri foto de pe vremuri. Câte chipuri de oameni a imortalizat acesta la viaţa lui….greu de spus!

O veche centrală telefonică – probabil o străbunică a actualelor telefoane mobile ultraperformante 🙂

    Am păstrat pentru la sfârşit această fotografie de epocă din care zâmbeşte peste vremuri acest brav soldat din armata americană – un român din Transilvania, emigrat acum mai bine de 100 de ani, pe meleaguri unde a căutat o viaţă mai bună. Dintr-o veche casă ardelenească, portretul soldatului ce a luptat „for Liberty” a poposit în acest Muzeu al Agriculturii, alături de atâtea alte fotografii şi exponate. Vă spuneam că Muzeul se găseşte în oraşul Slobozia, din judeţul Ialomiţa. Dacă veţi avea ocazia să-l vizitaţi, veţi vedea multe lucruri interesante, care chiar vă vor încânta.

The URI to TrackBack this entry is: https://alexandrone.wordpress.com/2012/02/11/la-muzeul-agriculturii-vi/trackback/

RSS feed for comments on this post.

33 comentariiLasă un comentariu

  1. Îmi plac grozav muzeele astea din care afli cum trăiau oamenii obișnuiți în urmă cu o vreme.

    Off topic. S-a remediat defecțiunea și am revenit la vechiul formular de comentarii. Te rog să mă scuzi pentru disconfortul produs !
    Weekend plăcut !

    Apreciază

    • # Sărut mâna, doamna Zina. Mă bucur că v-a plăcut mica mea incursiune prin acest muzeu, care ne prilejuieşte o călătorie în viaţa oamenilor de odinioară. Mă bucur că aţi rezolvat cu comentariile, căci eu n-am reuşit să descurc procedura aceea complicată.
      Vă doresc o zi frumoasă! 🙂

      Apreciază

  2. Alex,e adevarat,faimoasele masini de cusut sunt si astazi multe in stare perfecta.Si eu am o astfel de masina si mai lucrez din cand in cand la ea.masina mea este identica cu cea din a doua imagine.Am observat ca are curelusa originala.Vreau sa-ti spun ca nu oricine avea o astfel de masina ci doar familiile instarite.Fetele primeau de la parintii lor ca zestre.Numai bine,spor in toate.

    Apreciază

    • # Ai dreptate, Maria! Nu se găseau peste tot, erau destul de rare, dar foarte apreciate. Şi o zestre….consistentă, pentru o viitoare gospodină! 🙂
      O zi frumoasă şi mult bine şi ţie!

      Apreciază

  3. Minunate!

    Apreciază

    • # Mulţumesc, Bianca! Să ai o seară frumoasă! 🙂

      Apreciază

  4. Doamne cat de mult imi place calatoria pe care ne-ai propus-o Alex, iar astazi parca mai mult ca oricand ma aflu in ” masina timpului” care ma teleporteaza in copilarie si la momentele frumoase traite pe atunci.
    Masina de cusut prezentata in a doua imagine in spatele careia se gaseste si costumul popular, aranjat foarte frumos, ca si cum o femeie croitoreasa ar lucra la ea, imi este atat de familiara. Una asemanatoare inca se mai gaseste si acum in casa bunicii mele materne si este functionala. Am invatat si eu sa cos la ea si chiar am cusut destul de mult in copilarie. Bunicii mei si mamica erau cojocari si curelari si pentru mine era o bucurie imensa sa cos curele pentru ceasuri, curele pentru pantaloni, cordoanele, pieptarele, mai faceau si hamuri pentru cai, toate astea erau o sursa de venit pentru familia mea. Acum cojoacele nu se mai poarta de multisor. Oamenii nu-si mai cumpara cai, nu mai trebuie hamuri si toate astea se pierd.
    Si fier de calcat cum e cel negru avea bunica si a calcat cu el pana cand nu a mai tinut-o puterile si-a plecat, nu-i placeau cele electrice defel.
    Iti multumesc Alex pentru acest prilej care mi-a adus o unda de bucurie retraind momente frumoase.

    O zi minunata iti doresc Alex si-un sfarsit de saptamana senin si frumos! 🙂

    Apreciază

    • # Şi eu îţi mulţumesc pentru amintirile împărtăşite, Ştefania! Tocmai aceasta este minunat la orice muzeu, că ne prilejuiesc aduceri aminte duioase, vreuri trecute, persoane dragi, care nu mai sunt printre noi… Ai dreptate că multe ocupaţii sunt pe cale să dispară. „Modernitatea” a alingat o mulţime de obiceiuri şi îndeletniciri, iar satul românesc îşi pierde tot mai mult identitatea, valorile… Depinde numai de noi dacă vom şti să mai păstrăm ceva.
      O seară frumoasă şi ţie! 🙂

      Apreciază

  5. […] ALEX! 0.000000 0.000000 Share this:StumbleUponFacebookDiggRedditPrintEmailTwitterLike this:LikeBe the […]

    Apreciază

  6. Eu nu sunt foarte impresionata de masinile de cusut pentru ca stiu persoane care inca mai cos la astfel de masini de cusut. Si o fac foarte bine. Mi-au placut fiarele de calcat si apartul de fotografiat.

    Apreciază

    • # Am văzut prin casele unor prieteni astfel de fiare de călcat, pe post de ornamente, alături de alte „vechituri”. Măcar aşa mai păstrăm câte ceva din „mireasma” altor vremuri…
      O seară frumoasă, Minoki! 🙂

      Apreciază

  7. Mi-a placut mult seria asta. Un fier de calcat din cel vechi cu jar imi amintesc ca am vazut si pe la bunica, uitat intr-un colt alaturi de alte lucruri pe care nu le mai foloseau.
    Si aparatul foto… cand te gandesti ca pe vremuri era cat statura unui om, iar acum iti incape in buzunar si mai ramane si loc. 😀
    Foarte frumos tot ce ne-ai prezentat.
    Un weekend minunat, Alexandru!

    Apreciază

    • # Mă bucur mult că ţi-a plăcut, dragă Carmen! Am încercat să vă aduc aici cât mai multe dintre minunatele exponate de la acest muzeu.
      Îţi doresc o duminică frumoasă! 🙂

      Apreciază

  8. Frumoasa calatorie in timp! Maica-mea cusea la masina Singer..Pedalam si eu in joaca,cand eram mic..Un sfarsit de saptamana fain! :))

    Apreciază

    • # Cu adevărat că este o călătorie în timp. Şi eu îmi amintesc de maşina de cusut Ileana, a bunicii mele. Ce-mi plăcea să-i aud „ţăcănitul” ei sacadat, atunci când bunica cosea, mai ales iarna, când era frig afară.
      Îţi doresc o duminică frumoasă! 🙂

      Apreciază

  9. o calatorie deosebita…frumoasa intoarcere in timp 🙂
    si bunica mea avea o astfel de masina de cusut…mi se parea minunata…imi placea mirosul lemnului 🙂

    Apreciază

    • # Şi eu îmi amintesc „mirosul” anumitor lucruri din casa bunicii. Era o …mireasmă aparte, care mai stăruie în amintiri. Cel mai mult îmi plăcea să mă joc cu cutia cu nasturi a bunicii. Erau mulţi şi aşa de frumos coloraţi… Amintiri frumoase.
      O duminică frumoasă, Pandhora! 🙂

      Apreciază

  10. ce calatorie frumoasa in timp. doar privind la cele din vechime putem aprecia la adevarata valoare tehnica de acum. cred ca fiecare dintre noi a avut cel putin o data ocazia sa atinga un obiect din acesta vechi, incercand sa-l manuiasca sau sa-si inchipuie cum functiona. relaxanta incursiune, iti multumesc, alex! 🙂

    Apreciază

    • # Cu multă plăcere, Red! Mă bucur că ţi-a plăcut această incursiune în trecut. Mă gândeam cum se vor mai minuna nepoţii de „antichităţile” bunicilor, de care acum noi aşa ne mai încântăm ca fiind „revoluţionare”. 🙂
      O duminică faină!

      Apreciază

  11. Am vazut si eu citeva Singer la viata mea si intr-adevar nu au moarte!
    Imi par nu numai cele mai rezistente, dar si cele mai frumoase!
    O saptamana cu mult soare!

    Apreciază

  12. O plimbare deosebit de interesanta. O trecere în timp. Frumos reportajul tau din muzeul ialomitean.
    Sa ai o seara placuta si un start bun în saptamâna ce „bate la usa” 😉

    Apreciază

  13. Impresionant şi interesant! Când voi mai trece prin Slobozia sigur îl voi vizita! Fireşte că stârneşte nostalgie fiecare exponat. Eu am folosit multe din acele obiecte expuse. Am zâmbit văzându-mă faţă în faţă cu amintirile şi chiar îmi era necesar acest zâmbet , fiindcă de când cu vremea asta urâtă am cam uitat să zâmbesc. Noi locuim în zonă viscolită mereu şi iernile nu mai îmi plac. Nici nu începe bine să ningă şi la noi se înzăpezesc drumurile din cauza zăpezii viscolite. Curentul electric se întrerupe foarte des… eu nu reuşesc să mai postez, să mai comentez…. UF!
    O seară frumoasă să ai Alex, poate la tine vremea nu este chiar atât de rea!

    Apreciază

  14. […] invit să citească și vă invit să-i citiți pe: Adrian Voicu, Alex Mazilu, Alexandru, Alice in WonderNet, Alicee Traveler, Aurora Georgescu, Cartim, Călin, Coolnewz, Carmen, Costin […]

    Apreciază

  15. Happy Valentine-s day, Alex!

    Apreciază

    • # Sărut mâna, Georgiana! Numai bucurie să fie şi la voi! 🙂

      Apreciază

  16. Câtă nostalgie !
    Minunate fotografii.Eu personal sunt „mort” după vechituri de tot felul :)!

    Apreciază

    • # Da, e multă nostalgie în fiecare muzeu. Obiecte dintr-o lume apusă, cu care ne întâlnim tot mai rar sau…deloc.
      Şi mie îmi plac „vechiturile”. Poate facem un…”club” şi să ne expunem „colecţiile” 🙂
      O seară bună!

      Apreciază

  17. Sunt super muzeele, atmosefera, mirosurile, tot. Îmi plac și mie mult vechiturile!

    Apreciază

    • # Cum spuneam ceva mai jos, poate ne etalăm „amintirile/vechiturile” pe bloguri, ca nişte mari amatori ce suntem. 🙂

      Apreciază

      • Absolut! Așa vom face dragă Alex!

        Apreciază

  18. Apropo, te-am trecut în blogroll-ul noului blog, dragă Alex

    Apreciază

    • # Mulţumesc frumos! Gata, am făcut şi eu modificarea. Dar tot îmi vine să-ţi zic tot …Napocel! Că tare fain sună şi-mi place mult. 🙂
      O seară cât mai frumoasă!

      Apreciază

  19. […] 3, 4, 5 și 6. Îi invit să citească și vă invit să-i citiți pe: Adrian Voicu, Alex Mazilu, Alexandru,  Aurora Georgescu, Cartim, Călin, Coolnewz și pe toți ceilalți iubitori de  fotografii, […]

    Apreciază


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: