Întoarcerea iernii…
Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Toate cele bune, dragi prieteni! 🙂
Reclame
Miercurea fără cuvinte (CCCXCVI)
Tot de-ale iernii…
Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Să aveți o zi minunată! 🙂
Miercurea fără cuvinte (CCCXCIII)
După Anul Nou…
Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Vă doresc tuturor un An Nou minunat! 🙂
Miercurea fără cuvinte (CCCLXXXIX)
Mozaic floral (2018)
Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
La mulți ani tuturor de sărbătoarea Sfântului Nicolae! 🙂
Miercurea fără cuvinte (CCCLXXXVIII)
Amintiri cu stropi de ploaie…
Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Numai bine, dragi prieteni! 🙂
Miercurea fără cuvinte (CCCLXXXIV)
Amintiri de la Marea Neagră… (2013)
(de Ziua Internațională a Mării Negre)
Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Vă doresc numai bine tuturor! 🙂
Miercurea fără cuvinte” a început Miercurea fără cuvinte (CCCLXXV)
Amintiri de la Păltiniș!
Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Numai bine tuturor! 🙂
Popasuri sibiene
Sunt locuri pe lumea asta care ni se lipesc de suflet, locuri dragi, de care ne leagă amintiri frumoase, clipe dragi sau ani din viață pe care i-am petrecut acolo. Și chiar dacă viața ne-a dus de-a lungul anilor pe alte meleaguri, de câte ori revenim în aceste locuri dragi, o facem cu bucurie în suflet. Le regăsim cu emoție și…. parcă ne regăsim pe noi înșine, așa cum eram când am pășit pentru prima oară pe acolo.
Sibiul este pentru mine un astfel de loc de suflet, iar regăsirea lui în această vară a fost o bucurie extraordinară. S-au schimbat multe în Sibiu, într-atâția ani de când am plecat de acolo, dar atmosfera specială a vechiului oraș de pe malul Cibinului a rămas la fel de fascinantă pentru mine. Clădirile vechi, acum frumos renovate, bisericile monumentale, străzile întortocheate pietruite cu piatră cubică, acoperișurile înalte acoperite cu țiglă și acele ferestre ca niște ochi ce privesc tăcut spre trecători… rămân lucruri fascinante pentru sufletul meu. Când am ajuns pentru prima dată în acest oraș, venind din Bărăganul meu ars de soare, am fost fermecat de tot ceea ce am văzut. Am descoperit rând pe rând toate locurile deosebite ale acestei urbe și pe care îmi place să le vizitez de câte ori ajung din nou pe aici. Revăzându-le, îmi amintesc atât de multe lucruri și momente faine, amintiri dragi. În micul nostru periplu sibian am încercat să imortalizez câteva dintre cele mai frumoase locuri din acest loc atât de frumos. Vi le aduc aici, cu drag…
Interiorul superb al Catedralei Ortodoxe din Sibiu (cea din prima fotografie).
Vechea clădire a Poștei, care are pe frontispiciu un ceas solar!
Strada Samuel von Bruckenthal, care dă în Piața Mare a orașului.
Colegiul Național Bruckenthal – una dintre cele mai presitigioase școli sibiene.
Impresionanta Catedrală lutherană din Sibiu – un adevărat simbol al acestui oraș. Se lucrează intens la restaurarea acestui edificiu vechi de sute de ani.
Arhitectură sibiană. Și celebrele „ferestre – ochi” din acoperiș, specifice Sibiului.
Piața Mare din Sibiu, un loc deosebit, mereu plin de turiști și trecători.
Muzeul de artă Bruckenthal (în mijlocul fotografiei), renumit pentru capodoperele pe care le adăpostește și clădirea Primăriei orașului Sibiu (în drepta).
Locuri de relaxare în Piața Mare.
Strada Cetății cu celebrele ei turnuri de fortificație ale vechii cetăți.
Turnul Sfatului – un alt simbol al Sibiului, construit în secolul al XIII-lea.
Vestitul „Pod al minciunilor”, care lega orașul „de sus” de orașul „de jos”. De numele lui se leagă o sumedenie de legende fabuloase!
Piața Mică din Sibiu, situată chiar în vecinătatea Pieței Mari. Vedere de pe Podul minciunilor.
Străduță din vechiul Sibiu.
Popas răcoritor în Parcul „Sub arini” – un parc superb, cu copaci falnici.
*****
Voi mai reveni și cu alte imagini din Sibiu. Vă doresc o săptămână frumoasă!
Un alt răsărit de soare…
Fiecare zi pe care o începem este un miracol, o bucurie. Un nou început, o nouă zi în care ne propunem să facem atâtea și atâtea lucruri. Dar când ajung la mare, în vacanță, pe lângă bucuria reîntâlnirii cu nesfârșitul albastru al mării, primul gând care îmi vine în minte este acela al admirării răsăritului de soare, în prima dimineață a vacanței marine. Deja a devenit un obicei să mă trezesc cu noaptea în cap și să merg pe plajă, așteptând…. magia răsăritului de soare. Pentru că da! este o adevărată magie să fii martor la începutul unei noi zile, la malul mării. Atâta liniște în jur! Doar câțiva oameni, răzlețiți de-a lungul plajei, și ei doritori să admire apariția soarelui pe firmamentul cerului. Ici-colo câte un pescăruș somnoros, plutind agale pe cer… Și muzica valurilor, care spală liniștite țărmul, într-o cadență asemenea unei respirații. Respirația mării… Cerul începe să se lumineze încet-încet, noaptea a dispărut, iar pe cerul cu câțiva nori răzleți începe să se ițească o lumină roșiatică… La un moment dat, printre norii de la orizont se vede un mic punct roșu, care crește, crește, devine tot mai mare și… o nouă zi ia naștere din spuma mării! Țipătul pescărușilor se aude tot mai des, oamenii încep să se agite în ritmul lor grăbit.
O nouă zi…. O nouă aventură! 🙂
Să aveți numai zile frumoase, dragi prieteni! 🙂
