Fiecare zi pe care o începem este un miracol, o bucurie. Un nou început, o nouă zi în care ne propunem să facem atâtea și atâtea lucruri. Dar când ajung la mare, în vacanță, pe lângă bucuria reîntâlnirii cu nesfârșitul albastru al mării, primul gând care îmi vine în minte este acela al admirării răsăritului de soare, în prima dimineață a vacanței marine. Deja a devenit un obicei să mă trezesc cu noaptea în cap și să merg pe plajă, așteptând…. magia răsăritului de soare. Pentru că da! este o adevărată magie să fii martor la începutul unei noi zile, la malul mării. Atâta liniște în jur! Doar câțiva oameni, răzlețiți de-a lungul plajei, și ei doritori să admire apariția soarelui pe firmamentul cerului. Ici-colo câte un pescăruș somnoros, plutind agale pe cer… Și muzica valurilor, care spală liniștite țărmul, într-o cadență asemenea unei respirații. Respirația mării… Cerul începe să se lumineze încet-încet, noaptea a dispărut, iar pe cerul cu câțiva nori răzleți începe să se ițească o lumină roșiatică… La un moment dat, printre norii de la orizont se vede un mic punct roșu, care crește, crește, devine tot mai mare și… o nouă zi ia naștere din spuma mării! Țipătul pescărușilor se aude tot mai des, oamenii încep să se agite în ritmul lor grăbit.
O nouă zi…. O nouă aventură! 🙂
Să aveți numai zile frumoase, dragi prieteni! 🙂
Inițiat de Carmen și continuat de 
Inițiat de Carmen și continuat de 
În fiecare dimineaţă, paşii ne poartă cu grăbire spre locul ostenelilor şi al străduinţelor noastre. Mereu pe fugă, adesea întârziaţi, furaţi de iureşul gândurilor şi al preocupărilor acaparante, uităm cel mai adesea să observăm „miracolele” pe care le putem vedea la tot pasul. Zilele trec una după alta, anotimpurile aproape că „zboară”, anii se duc cu repeziciune unii după alţii iar noi rămânem cu mirarea şi cu veşnica întrebare: „când au trecut oare atâţia ani din viaţa noastră?„.
