Prin pădure!
Inițiat de Carmen și continuat de Călin, jocul „Miercurea fără cuvinte”
s-a reîntors „Între vis și realitate”.
Vă doresc o vară minunată! 🙂
Reclame
Miercurea fără cuvinte (CCCLXIV)
Frumoasele din pădure
V-am povestit despre plimbarea la pădure, la cules de mure. Dar nu puteam să trec nepăsător pe lângă frumuseţile ieşite în cale. Am cules şi dintre acestea câteva şi vi le-am adus aici, cu drag. Natura este atât de generoasă cu noi, în orice loc şi în orice timp al anului.
Vă doresc să aveţi numai zile frumoase! 🙂
Wordless Wednesday (CLXXIV)
Sfârşit de vară, în pădure, la cules de mure…
“Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Vă urez să aveţi o zi de miercuri minunată! 🙂
Wordless Wednesday (CXXI)
Răcoarea pădurii…
“Miercurea fără cuvinte” a început aici – pe pagina lui Carmen.
Vă doresc să aveţi o zi de miercuri frumoasă! 🙂
Pete de culoare…
Minunate pete de culoare! Cum numai în natură putem să găsim, mai frumoase decât orice operă de artă, oricât de vestită.
Atât de zâmbitoare!
Pe cărările pădurii…
Da, toamna a venit, dar vremea este încă atât de frumoasă. Vă spuneam cât de bine este atunci când reuşim să evadăm în mijlocul naturii. Mai ales în liniştea pădurii. Da, este minunat în pădure! Pur şi simplu uiţi de toate şi te reculegi mai bine decât oriunde. Singur cu tine însuţi, nu te mai saturi să asculţi… liniştea. Sunetele pădurii – ciripit de păsărele, foşnetul copacilor, trosnetul vreascurilor sub paşii tăi – sunt o adevărată muzică pentru sufletul atât de dornic de o pace profundă, cum numai în natură o putem afla.
Îţi vine să te tot duci, spre adâncul tainic al pădurii…
Soarele îşi strecoară razele prin frunzişul coroanelor dese ale copacilor, făcând un adevărat joc al umbrelor…
Raze…
La rădăcina unui copac tinerel, am zărit o bogată pernă de muşchi. Ştiţi cum mai este numită prin unele zone? – „Perna ursului„! 🙂 Să doarmă bine… Moş Martin!
Şi o altă pernă pufoasă!
Un strat gros şi catifelat de muşchi, care te îmbie să te odihneşti la umbra pădurii…
Cărări umbroase care te conduc spre adâncul tainic al codrilor….
Copaci falnici ce dau atâta măreţie pădurii… În curând, pădurea se va colora atât de frumos, în veşmintele toamnei… Haideţi să admirăm aceste minunăţii!
Aceste fotografii participă la provocarea “Life in Picture” de pe blogul lui Costin Comba.
Prin pădure
Chiar dacă zăpada nu a acoperit toată ţara, albind peisajul numai prin unele zone, frigul de afară ne goneşte în casă, la căldură… Este anotimpul marilor sărbători creştine, al bucuriei de a fi alături de cei dragi, în jurul pomului de Crăciun, cu sufletele pline de lumina stelei din Betleem….
Afară, nu ne prea mai îmbie vremea la plimbare. Astă-vară, sub soarele strălucitor, o plimbare prin umbroasa pădure era… o binecuvântare! Ciripit de păsărele, răcoarea de sub copaci, iarba verde, floricelele… Frumos tare! Acum, pădurea este atât de golaşă şi, chiar dacă ne oferă tot frumuseţe, prin măreţia ei, gândul ne zboară tot la verdele verii. Până atunci… mai este mult aşa că aşteptăm neaua strălucitor de albă, care se va aşterne ca un covor imaculat peste toate. Va veni, cât de curând!
Crengile copacilor ca nişte braţe înălţate spre cer…
Câteva frunze care au „supravieţuit” frigului… Amintiri de astă-vară…
Răcoritor
Canicula din ultima vreme ne-a dat tuturor multă bătaie de cap. Parcă am fi într-un imens cuptor, puşi …la copt! 🙂 În miezul zilei, soarele străluceşte cu atâta putere, încât cea mai bună soluţie este să ne ferim de văpaia razelor sale. Totul „arde” în jur, până şi aerul parcă ar da în clocot! Căutăm pe unde putem un strop de răcoare, o umbră binefăcătoare, un aer mai uşor de respirat. Cum nu avem pe unde să ne „ascundem” de această arşiţă chinuitoare, gândul ne poartă spre răcoarea pădurii…. „La mijloc de codru des…” – vorba poetului…
În umbra pădurii, oricât de cald ar fi afară, totul este minunat! Atâta verdeaţă în jur, atâta linişte şi numai aer curat, cu miresme de flori. Doar ciripitul păsărelelor şi foşnetul frunzelor acompaniază sunetul paşilor pe potecile pădurii. Te-aşezi la umbra unui copac şi nu te mai saturi de atâta frumuseţe. Chiar şi un fir de urzică, în „grădina pădurii” pare o floare rară. Iar susurul unui izvor… pare o adevărată simfonie a naturii!
Când aţi fost ultima dată într-o pădure? Mai ales în aceste zile toride ar trebui să căutăm umbra codrului.
Poftiţi de vă răcoriţi!
